Ce este hipertensiunea pulmonară

O creştere a presiunii cauzată de rezistenţa crescută a vaselor de sânge ce irigă plămânii, trebuie tratată imediat prin administrarea de oxigen, repaus la pat si administrarea de medicamente vasodilatatoare.

Atât sistemul cardiovascular cât şi cel respirator sunt vitale pentru supravieţuire. În cazul în care te confruţi cu probleme precum scurtarea respiraţiei, senzaţia de leşin în timpul efortului, oboseală inexplicabilă, ameţeli sau dureri în piept ori senzaţia de apăsare, nu ezita să apelezi la un medic specialist. Aceste simptome sunt semne ale presiunii crescute în vasele de sânge.

Dispneea se instalează la efort

Iniţial în timpul efectuării efortului fizic se instalează dispneea, dificultatea de a respira, iar pe măsură ce boala avansează acest simptom devine din ce în ce mai sever, resimţindu-se chiar şi în momentele de repaos.

Intre hipertensiunea pulmonară şi tulburările cardiace există o strânsă legătură, deoarece pot apărea palpitaţii dar şi edeme mai ales la membrele superioare.

Din ce cauză apare hipertensiunea pulmonară

Schimbările ce au loc la nivelul circulaţiei pulmonare sunt mai des întâlnite la adulţii cu vârste peste 30 de ani şi cel mai adesea sunt legate de o fibroză sau de îngustarea vaselor sangvine. În cazul hipertensiunii pulmonare primare deşi nu se cunosc foarte bine cauza de modificare a vaselor pulmonare, ea este denumită ca fiind o afecţiune idiopatică ce poate avea adesea la bază cauze genetice, boli ale tiroidei, infecţia cu HIV sau boli de sânge. Hipertensiunea pulmonară secundară este cel mai adesea cauzată de tulburări cardiace precum apnee în somn, emfizem, insuficenţă cardiacă sau tromboza pulmonară. Toate aceste modificări ce se petrec în organism duc la tulburări ale circulaţiei sangvine către plămâni, aspect care poate afecta buna funcţionare a inimiii dacă nu sunt tratate la timp.

Află care sunt cele mai sănătoase alimente pentru plămâni AICI

Această afecţiune poate fi clasificată în funcţie de gravitatea ei în 4 clase, şi anume:

- prima clasă în care este prezentă hipertensiunea pulmonară la examinare dar încă nu sunt prezente simptomele

- a doua clasă în care apare scurtarea respiraţiei în timpul activităţii fizice.

- a treia clasă limitează cu mult mişcarea în timpul activităţii fizice provocând lipsa aerului

- a patra clasa în care se scurtează respiraţia şi se instalează oboseala chiar şi în perioada de repaos.

Cum se pune acest diagnostic

În primul rând este necesar istoricul clinic şi examenul fizic în prezenţa unui medic cardiolog sau pulmonolog, dar şi testele paraclinice şi anume radiografia pulmonară, electrocardiograma şi ecografia cardiaca.

Tratamentul acestei afecţiuni urmăreşte îmbunătăţirea circulaţiei sangvine şi reducerea presiunii de la nivelul pulmonar prin administrarea de anticoagulante, vasodilatatoare, mască de oxigen şi diuretice.

Există însă şi cazuri în care este necesar transplantul pulmonar sau cardiac.

Afectarea nou-născutului

Această problemă apare în momentul în care se modifică fluxul sangvin de la plămâni şi inimă, provocând astfel dificultăţi respiratorii şi apariţia simptomelor precum aspectul cianotic al buzelor, edeme sau dificultăţi repiratorii.

Poate fi generată de obicei prin sufocarea atât în uter sau în timpul naşterii a bebeluşului, sau dacă amam a folosit în exces medicamente în timpul sarcinii.

Cel mai mare risc fiind la administrarea aspirinei sau a indometacinului.