Ce efecte nocive au ţigările

Fumatul cauzează boli pulmonare

Chimicalele din ţigări agresează celulele de la nivelul nasului, gurii, gâtului, traheei şi bronhiilor. Tabagismul este principala cauză a bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC), manifestate prin tuse, respiraţie zgomotoasă (wheezing) şi dureri la nivelul toracelui.

Afecţiunea duce la inflamaţia bronhiilor (bronşită cronică) şi la distrugerea ţesutului pulmonar (emfizem), conducând progresiv la insuficienţa respiratorie. De asemenea, fumatul agravează astmul bronşic, fiind implicat şi în apariţia acestei boli la copii şi la adulţi.

Fumatul este implicat în apariţia mai multor tipuri de cancer

Se estimează că 30% din cazurile de cancer sunt puse pe seama fumatului. Potrivit statisticilor, fumătorii au un risc cu aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar în comparaţie cu nefumătorii.

Pentru cei care fumează 2 pachete pe zi, probabilitatea de îmbolnăvire este de 50%. Fumatul pasiv este, de asemenea, un important factor de risc pentru apariţia cancerului de plămâni.

Fumatul este asociat şi cu cancerul de vezică, de sânge (leucemia acută mieloidă), colorectal, renal, esofagian, laringian, orofaringian, pancreatic. Fumatul contribuie şi la deteriorarea ADN-ului celulelor de nivelul colului uterin, fiind implicat în apariţia cancerului la acest nivel.

Fumatul este responsabil de creşterea tensiunii arteriale, de deteriorarea arterelor şi de accelerarea ritmului cardiac. Chimicalele din ţigări, în special nicotina şi gudronul, întreţin ateroscleroza (îngroşarea pereţilor vasculari, din cauza depunerii plăcilor de aterom).

Prin urmare, vasele de sânge îşi pierd elasticitatea, iar circulaţia este îngreunată. Aceste modificări creează un teren propice apariţiei infarctului şi a accidentului cerebral vascular. Potrivit unui studiu englez, riscul de apariţie de bolilor cardiovasculare este de 2 ori mai mare la fumători.

Tabagismul este al doilea factor de risc în apariţia infarctului, după nivelul crescut al colesterolului „rău”. Fumătoarele care iau anticoncepţionale au un risc de 10 ori mai mare de a face boli cardiovasculare.

Fumatul slăbeşte imunitatea

Fumatul perturbă buna funcţionare a sistemului imunitar, vulnerabilizând într-o măsură mai mare corpul în faţa bolilor. Astfel, fumătorii au o probabilitate mai mare de a suferi complicaţii din cauza unor infecţii virale sau bacteriene, mai ales la nivelul plămânilor (pneumonie, tuberculoză).

O imunitate slăbită pe perioade îndelungate implică şi un risc mai mare de apariţie a bolilor autoimune precum artrita reumatoidă şi scleroza multiplă.

În cazul persoanelor fumătoare, vindecarea este mai greoaie, unul dintre motive fiind faptul că nicotina îngustează vasele de sânge, prin urmare oxigenul şi substanţele nutritive ajung mai greu la ţesuturi. De aceea, şi riscul de apariţie a infecţiilor după răni sau operaţii este mai mare.

Tigarile creează dependenţă

Nicotina produce modificări la nivelul creierului, care induc dependenţă, asociind fumatul cu activităţile plăcute. „Nicotina este un drog care produce ambele tipuri de dependenţă, fiziologică şi comportamentală.

Dependenţa fiziologică se petrece la nivel molecular şi, din cauza ei, se produce sindromul de sevraj. Dar, deşi sindromul de sevraj poate fi neplăcut, el durează în jur de o lună, apoi dispare definitiv, dacă nu ne reapucăm de fumat.

Dependenţa comportamentală este de durată mult mai lungă şi are un mecanism la nivel cerebral, organic. Pe scurt, nicotina stimulează activitatea unei zone din creierul nostru profund, vechi, «animalic»“, explică dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatrie.

Fumatul scade fertilitatea

Atât femeile, cât şi bărbaţii care fumează se pot confrunta cu probleme de fertilitate. Studiile arată că fertilitatea fumătoarelor scade cu 15% până la 40%.

De asemenea, şi şansele de reuşită ale ferilizării in vitro sunt mai mici la fumătoare şi tot în cazul lor, menopauza se poate instala cu 2 ani mai devreme. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, tutunul le afectează mobilitatea şi numărul spermatozoizilor, favorizând şi apariţia disfuncţiilor erectile.

Fumatul cauzează probleme dentare

Nu doar îngălbenirea dinţilor este pusă pe seama fumatului. Tabagismul este asociat cu diverse patologii gingivale şi parodontale frecvente, fumătorii având un risc de 7 ori mai mare de a fi diagnosticaţi cu astfel de probleme.

Iar când există şi o igienă orală deficitară, fumatul creează un teren propice pentru apariţia gingivitei, parodontozei şi a cancerului oral (3 din 4 persoane cu această ultimă boală este fumătoare).

Fumatul produce riduri

Pielea fumătorilor se ridează mai repede, iar efectele sunt mai pronunţate în cazul femeilor. Amploarea efectelor ţigărilor asupra pielii depinde de vârstă şi de numărul de ţigări fumate pe zi.

Totodată, pielea fumătorilor are nuanţe gri, din cauza vasoconstricţiei. Acest lucru înseamnă că pielea primeşte mai puţin oxigen şi substanţe nutritive. Sunt afectate şi colagenul şi elastina, proteine care conferă elasticitate şi fermitate ţesutului cutanat.

Din cele aproximativ 4.000 de chimicale conţinute de ţigări, peste 50 sunt cancerigene.

AMONIACUL – compus folosit în produsele de curăţenie.

ACETONA – substanţă prezentă în lacul de unghii.

MONOXIDUL DE CARBON – gaz toxic, care privează corpul de oxigen.

FORMALDEHIDĂ – este folosită, printre altele, la conservarea cadavrelor.

METANOL – utilizat pe scară largă în industrie.

GUDRON – compus de culoare închisă, folosit la construcţia drumurilor şi în industria chimică; are acţiune cancerigenă. O persoană care fumează zilnic un pachet de ţigări absoarbe anual echivalentul unei ceşti de gudron.

ARSENIC – element toxic, folosit ca otravă pentru şoareci.

BUTAN – combustibil prezent, printre altele, în gazul de brichetă.

CADMIU – metal greu, care intră în compoziţia bateriilor.

DDT – insecticid interzis.

NICOTINA – substanţă toxică utilizată şi ca erbicid sau insecticid.

POLONIUL 210 – element radioactiv cancerigen.

Cei mai afectaţi de fumatul pasiv sunt copiii. Efectele negative îşi pot face simţită prezenţa încă din viaţa uterină, substanţele nocive din ţigări putând traversa placenta.

Copiii cu mame fumătoare pot avea retard de creştere şi greutate mai mică la naştere. S-a observat că la micuţii ai căror mame au fumat în timpul sarcinii s-au produs mutaţii genetice implicate în apariţia cancerului. Fumul de ţigară irită ochii copilului, nasul şi gâtul şi duce la deteriorarea funcţiei pulmonare, crescând riscul de infecţii, precum pneumonia, bronşita şi rinofaringita.

România este o ţară unde expunerea este extrem de mare şi unde fumătorul pasiv suportă foarte multe consecinţe, aşa cum arată ultimul Eurobarometru 2015.

Cea mai clasică expunere nevinovată este a fătului provenind de la o gravidă fumătoare. Riscurile sunt: avorturi, naşteri premature, feţi morţi, greutate mică la naştere, malformaţii.

Dacă se fumează în locuinţă, copiii fac infecţii repetate, cresc mai greu în înălţime, fac crize de astm, iar riscul de moarte subită în timpul nopţii este mai mare. Pentru adulţii fumători pasivi, probabilitatea de a face o boală similară cu cea a fumătorului activ este cu 30-50% mai mare decât a nefumătorului.