Cât de bine ştiu românii să facă faţă răcelii şi gripei

Concluziile cercetării, realizat de Ivox, la cererea Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, pe un eşantion de 3018 respondenţi de peste 18 ani, în perioada 7-14 septembrie 2015, au arătat că cei mai mulţi români încearcă în sezonul rece să prevină infecţiile respiratorii prin remedii şi soluţii naturale.

De exemplu, 7 din 10 încearcă să îşi sporească imunitatea printr-o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete, iar 5 din 10 se odihnesc mai mult. La fel, 3 din 10 români aleg să ţină bolile la distanţă prin suplimente alimentare.

Dintre participanţi, 63% au răspuns că apelează la pastile împotriva răcelii şi gripei, în combinaţie cu ceaiuri calde. 4 din 10 respondenţi au declarat că preferă medicamente sub formă de pastile, iar 3 din 10 - plicuri pulbere solubilă.

Atunci când aleg un astfel de tratament, majoritatea râmânilor optează pentru combinaţii între mai multe substanţe active (74%), mărci cunoscute (66%), în care pot avea încredere. Cei mai mulţi (72%) nu apelează la antibiotice atunci când sunt răciţi. De asemenea, doar 3 din 10 părinţi merg cu copilul la medic de la primele simptome de boală, mai arată studiul.

„Românii au început să îşi schimbe conduita cu privire la tratamentul bolilor de sezon: caută informaţii din surse de încredere şi nu mai apelează la antibiotice la primele semne de răceală şi gripă. După cum am punctat în nenumărate rânduri, antibioticele nu sunt medicamente destinate tratării răcelii şi gripei, provocate de rinovirusuri, respectiv virusuri gripale, ci infecţiilor bacteriene. În schimb, combinaţiile de substanţe active pot fi eficace în tratarea acestor viroze, contribuind la ameliorarea durerii de cap, durerilor musculare, febrei, durerii în gât, congestiei nazale sau a sinusurilor“, a explicat dr. Ileana Efrim, medic de familie, Societatea Naţională de Medicina Familiei.

Care sunt diferenţele dintre răceală şi gripă

Deşi simptomele celor două afecţiuni pot fi uşor confundate, bine de ştiut este că răceala are o durată mai scurtă şi este mai puţin agresivă decât gripa, care are o manifestare mai lungă şi poate afecta sever organismul.

- Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi dureri în gât, urmate de creşterea consistentă a mucozităţii nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid. Răceala are o evoluţie limitată în timp.

- Gripa debutează brusc şi violent, cu febră înaltă (39-40°C), frisoane, stare generală de rău şi dureri puternice de cap, ochi şi muşchi, tuse seacă ce poate persista mult după trecerea episodului acut (simptome mult mai severe). Durata gripei este mai mare şi se poate complica la copii, vârstnici şi bolnavii cronici (afecţiuni cardiace, diabetici, astm bronşic etc.)

- În cazul suspiciunii de gripă, dacă simptomele se prelungesc ca durată, nu scad în intensitate sau chiar se agravează, pacienţii trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru a-şi trata corespunzător afecţiunea acută.

- Pentru calmarea simptomelor de debut, sunt recomandate pastilele care au la bază combinaţii de substanţe active.

- Antibioticele sunt interzise la debutul infecţiilor respiratorii de sezon. Ele vor fi prescrise doar de medicul de familie, atunci când este cazul (complicaţii, evoluţie gravă de la debut, bolnavi cronici).

- Hidratarea corespunzătoare (ceaiuri calde) şi o alimentaţie uşoară bazată pe legume şi fructe susţin procesul de vindecare în cazul infecţiilor respiratorii.

„În caz de răceală şi gripă, pe lângă tratamentul simptomelor, care poate fi achiziţionat fără prescripţie medicală, recomandarea noastră este să vă hidrataţi corespunzător, să consumaţi multe fructe şi legume, să nu faceţi excese şi să vă odihniţi suficient. În cazul în care apelaţi la antitermice şi antialgice, recomandarea noastră este să citiţi prospectul cu atenţie şi să respectaţi dozele înscrise pe ambalaj“, a adăugat Dr. Marina Pîrcălabu, medic de familie, Societatea Naţională de Medicina Familiei.