Canicula, probă de foc pentru organism
Când indicele de confort termic atinge sau chiar depăşeşte pragul critic, organismul este nevoit să se adapteze noilor condiţii, prin diverse procedee. Astfel, dacă temeperatura corporală depăşeşte 37 de grade C, se activează mecanismele de reglare termică.
Mai exact, hipotalamusul, centru de control din creier, oferă sistemului circulator semnale pentru creşterea circulaţiei sangvine şi pentru dilatarea vaselor de sânge din piele, ceea ce ajută la pierderea excesului de căldură. De asemenea, se produce şi transpiraţia, care duce la răcirea pielii. Mecanismul poate fi însă perturbat de pierderea de lichide şi săruri, ceea ce creşte riscul de deshidratare. Iată de ce este atât de important să consumăm suficiente lichide (apă, sucuri naturale, ceaiuri).
Copiii pierd mai uşor lichide prin transpiraţie, corpul lor încălzindu-se mai uşor în condiţiile unor temperaturi crescute. Pe caniculă, copiii ar trebui să bea un pahar cu apă la fiecare oră.
Vârstnici. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani au mult diminuată senzaţia de sete, de aceea, riscul de deshidratare este mai mare. Dacă avem în îngrijire vârstnici, este bine să ne asigurăm că se hidratează corespunzător.
Bolnavi. Canicula agravează simptomele celor care suferă de boli cronice (astm bronşic, probleme cardiovasculare, maladia Parkinson) sau ale celor cu tulburări mintale sau de comportament, creând, de asemenea, disconfort şi persoanelor obeze sau, dimpotrivă, celor subnutrite. CITAT: „Cu fiecare grad în plus, apare tulburarea proceselor metabolice, intensificate în special la nivel respirator şi cardiovascular.” Dr. Daniela Buşneag Unele medicamente nu fac „casă bună” cu căldura Există tratamente medicamentoase care amplifică efectele caniculei sau care perturbă mecanismele de adaptare a corpului la căldură. De pildă, aspirina (mai mult de 500 mg pe zi) poate afecta funcţionarea corectă a rinichilor, iar diureticele pot accentua deshidratarea.
De asemenea, persoanele care fac tratament cu tuberculostatice (pirazinamida), amiodarona (antiaritmic, antianginos), antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen), medicamente antiacneice (tretinoin, isotretinoin) sau cu antidepresive triciclice nu trebuie să se expună la soare, pentru că pielea lor este mai sensibilă, putând apărea diverse reacţii cutanate.
Soarele emite 3 tipuri de radiaţii, A, B şi C, doar primele două ajungând la sol. În timp ce radiaţiile B acţionează asupra straturilor superficiale ale pielii, responsabile de arsuri şi de bronzare, cele de tip A produc modificări în profunzimea acesteia, determinând îmbătrânirea cutanantă. Este bine de ştiut că ambele tipuri de ultraviolete sunt responsabile de apariţia cancerului de piele.
Fiecare dintre noi avem un capital solar, care reprezintă capacitatea pielii de a lupta cu cantitatea de ultraviolete pe tot parcursul vieţii. După epuizarea acestui capital, celulele pielii suferă modificări ireparabile.
Este bine de ştiut că aproape jumătate din capitalul solar se consumă în copilărie. Expunerea brutală la soare şi arsurile suferite la vârste mici sunt factori de risc pentru apariţia mai târziu a cancerului de piele, inclusiv a melanomului malign.