Când nasul înfundat anunţă sinuzita

Sinuzita se manifestă prin inflamarea mucoasei care căptuşeşte sinusurile, mici cavităţi anexate foselor nazale. Legătura cu fosele nazale permite drenarea mucusului şi eliminarea lui. În sinuzită, drenajul sinusurilor este afectat, ceea ce duce la acumularea mucusului. De multe ori, sinuzita apare după o răceală, când virusul care a provocat-o atacă şi mucoasa pereţilor sinusurilor. Uneori, sinuzita virală se poate asocia şi cu o infecţie bacteriană.

Peste 50% din sinuzitele acute sunt de natură bacteriană, printre bacteriile adesea implicate numărându-se Streptococcus pneumoniae şi Haemophilus influenzae. De asemenea, sinuzita poate fi cauzată de fungi şi de alergii.

Frecventă la cei cu deviaţie de sept

La persoanele care au deviaţie de sept (osul şi cartilajul care împart în jumătate cavitatea nazală), căile de drenaj ale sinusurilor pot fi blocate sau restricţionate, lucru ce predispune la apariţia sinuzitei. De asemenea, au mai mari riscuri de a face sinuzită cei cu polipi nazali, cu diverse infecţii, cei cu traumatisme la nivelul feţei şi cei care lucrează în mediul toxic.

Se poate croniciza

Dacă după 5-7 zile de răceală obişnuită, sunt prezente simptome precum nasul înfundat, scurgerile nazale abundente şi colorate, senzaţia de greutate în zona frunţii sau între ochi, poate fi vorba de sinuzită acută. Mai pot apărea: febră, stare generală de rău şi respiraţie urât mirositoare. Un astfel de episod durează până la 3 săptămâni. În cazul în care nu se administează tratamentul corect, se trece într-o fază subacută.

Dacă inflamaţia mucoasei sinusurilor durează mai mult de 3 luni, vorbim de sinuzită cronică. În vreme ce unele persoane fac forme uşoare de sinuzită, la altele, boala reapare de mai multe ori de-a lungul vieţii.

În ce constă tratamentul

În sinuzita acută, tratamentul vizează drenajul secreţiilor din sinusuri. Este nevoie de administrarea de descongestionante nazale, fluidifiante de secreţii şi de antiinflamatoare. Este important să se respecte tratamentul cu antibiotice, pentru ca boala să nu recidiveze. În forma cronică, terapia vizează eliminarea cauzei şi reducerea inflamaţiei locale.

Din planul de tratament fac parte şi irigaţiile cu soluţii saline (pentru spălarea căilor nazale) şi corticosteroizii (pentru reducerea inflamaţiei). Dacă alergiile sunt cele care cauzează sinuzita, se iniţiază tratamentul pentru acestea. O opţiune este şi tratamentul chirurgical, dacă sinuzita nu răspunde la terapia medicamentoasă. Se poate alege chirurgia endoscopică, care permite şi îndepărtarea polipilor sau a acumulărilor de mucoasă îngroşată. Este bine de ştiut că operaţia nu garantează vindecarea bolii.

Complicaţii posibile

În cazul în care nu este tratată conform indicaţiilor medicului, sinuzita duce la apariţia unor complicaţii grave. De pildă, întreţine astmul bronşic şi poate cauza probleme oculare precum slăbirea vederii. O altă complicaţie este meningita, care se manifestă prin inflamaţia membranelor şi a fluidului care înconjoară măduva spinării şi creierul. Un alt risc sunt cheagurile de sânge de la nivelul craniului, care pot duce la producerea anevrismelor sau a accidentului vascular cerebral.

Ştiai că...

...la nivelul craniului există 8 sinusuri, fiecare fosă nazală aflându-se în legătură cu 4 sinusuri? Este vorba despre sinusul maxilar (în spatele obrajilor), frontal (în spatele frunţii), etmoidal (lângă podul nasului) şi sfenoidal (în corpul osului sfenoid).