Bolile reumatice pot fi răspunsul unui sistem imun destabilizat

Chiar dacă în mod normal organismul nu declanşează un răspuns imun şi celulele sunt protejate de agresiunea anticorpilor, în termeni medicali fiind cunoscută sub denumirea de toleranţă imună, în anumite situaţii organismul nu poate să recunoască celulele ca fiind proprii şi mobilizează autoanticorpii să le distrugă.

Cum funcţionează autoanticorpii

Apariţia lor poate fi declanşată atât de structurile proprii ale organismului cât şi de factori străini precum sunt infecţiile.

În cazul în care o infecţie s-a instalat în organism, autoanticorpii se sesizează şi încep să lupte pentru a o elimina şi a nu-i permite să se extindă.

Însă există şi cazuri în care se pot ataca şi celulele bune şi cel mai bun exemplu este lupusul eritomatos sistemic unde după expunerea la razele ultraviolete sau după dezvoltarea anumitor infecţi se va produce o distrugere mai rapidă a celulelor, iar fragmente din celulele moarte pot stimula ulterior aparatul imun şi rezultă noi autoanticorpi.

Află cât de benefice sunt băile din plante pentru reumatism AICI

Ce presupune tratamentul afecţiunilor autoimune

Practic, tratamentul urmăreşte să corecteze inflamaţia declanşată de autoanticorpi şi de suprimarea producerii de anticorpi noi.

Astfel că se administrează antiinflamatoare pentru a se elimina autoanticorpii, dar şi imunosupresoare. Ideea de bază este aceea de a stagna producerea de autoanticcorpi şi a lăsa doar anticorpii să funcţioneze să apere organismul.

Din păcate una dintre substanţele ce se adminsitrează în astfel de situaţii este cortizolul care adesea are efecte nedorite cum ar fi riscul crescut de infecţii, osteoporoză, cataractă, dacă este folosit pe un termen foarte lung sau este administrat în doze foarte mari.

Boli autoimune

O mare parte din bolile inflamatoare reumatice sunt considerate ca fiind boli autoimune şi aici amintim: poliartrita reumatoidă, spondiloartrite, lupus eritematos sistemic, sclerodermie, polimiozita sau boala mixtă a ţesut conjunctiv. De asemeni trebuie luate în calcul şi bolile inflamatoare intestinale, bolile hematologice şi neurologice cum este scleroza multiplă în plăci.

Durerile reumatismale nu au legătură cu vremea

„Boli reumatismale inflamatorii au adesea o evoluţie cronică, fiind practic răspunsul unui sistem imun destabilizat. Reumatismele inflamatorii în general sunt legate de încărcătura noastră genetică şi foarte mult de infecţiile netratate la timp sau tratate necorespunzător. Aceste infecţii lente persistă în corp. Organismul răspunde acestei agresiuni prin inflamaţiile care se manifestă la nivelul întregului, astfel aparând boala reumatismală inflamatorie”, a declarat Prof. dr. Rodica Chiriac, şefa Clincii de Reumatologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi

Citeşte şi: De ce sunt predispuse femeile la boli autoimune

Spondilartrita anchilozantă

Printre cele mai frecvente boli reumatismale inflamatorii amintim poliartrita reumatoidă, artrita reactiva sau spondilartriza anchilozantă. Durerea inflamatorie apare în a doua parte a nopţii, perturbând somnul spre dimineaţă.

Durerea inflamatorie nu este influenţată de vreme de afară, ea este destul de chinuitoare, se poate asemăna cu durerea de măsea şi cedează doar la administrarea de antiinflamatoare.

Polimiozita, inflamaţii ale muşchilor

Şi muşchii pot fi afectaţi de procesele inflamatorii, cel mai bun exemplu fiind poliomiozita unde muşchiul poate fi afectat de anumite infecţii parazitare.

Mialgiile(durerile musculare) acre pot să apară sunt destul de puternice şi se lovesc adesea şi d eo scădere a forţei musculare. Cei ami afecţati muşchi fiind cei ai coapselor şi ai umerilor