Afecțiuni medicale care îți pot restricționa sau suspenda dreptul de a şofa

Pentru a deţine un permis de conducere, o persoană trebuie să fie aptă fizic şi mental. Legislația stabilește o serie de afecțiuni care pot influența dreptul de a conduce, fie temporar, fie permanent, fie cu anumite restricții.

Scopul măsurilor legislative este de a proteja siguranța tuturor participanților la trafic, inclusiv a șoferului însuși.

Conducerea unui autovehicul este solicită simultan vederea, auzul, reflexele, coordonarea mișcărilor, atenția și capacitatea de a lua decizii rapide.

Problemele de sănătate care afectează oricare dintre aceste funcții pot crește riscul de accidente, uneori fără ca șoferul să fie pe deplin conștient de acest lucru. Multe probleme de sănătate se instalează treptat și pot trece neobservate până când influențează capacitatea de a şofa.

Evaluarea medicală pentru conducere acționează ca un mecanism de prevenție: ajută la depistarea din timp a afecțiunilor care pot pune în pericol siguranța, permite recomandarea unor adaptări sau restricții și protejează atât conducătorul auto, cât și pe ceilalți participanți la trafic. Reevaluările periodice au rolul de a urmări în timp evoluția stării de sănătate, informează infocons.ro.

Permisul de conducere nu se eliberează și nu se reînnoiește persoanelor care prezintă afecțiuni susceptibile să genereze o incapacitate funcțională ce poate afecta siguranța rutieră, cu excepția situațiilor în care există un aviz medical favorabil și, dacă este necesar, cu condiția unor controale medicale periodice. Aşadar, accentul cade pe evaluarea individuală, nu pe simpla existență a unui diagnostic.

Reglementările fac distincția între două grupe de conducători auto, cu cerințe diferite: Grupa I, care include categoriile uzuale (de exemplu, categoriile A și B, pentru conducătorii obișnuiți), și Grupa II, mai exigentă, care vizează conducătorii profesioniști (de exemplu, categoriile C, D și E).

Pentru Grupa II, criteriile medicale sunt mai stricte, întrucât acești șoferi petrec mai mult timp la volan și transportă mărfuri sau pasageri.

Ce presupune evaluarea medicală

Aptitudinea medicală se stabilește prin fișa medicală auto, eliberată de o unitate medicală autorizată, recunoscută de Direcția de Sănătate Publică și de poliția rutieră. Medicul de familie nu eliberează fișa, ci doar o adeverință în care precizează dacă persoana se află sau nu în evidență cu boli cronice ori neuropsihice.

Evaluarea presupune mai multe examinări de specialitate, care, în general, includ:

- medicină internă, pentru starea generală de sănătate și afecțiunile cronice;

- oftalmologie, pentru acuitatea vizuală și câmpul vizual;

- otorinolaringologie (ORL), pentru auz și echilibru;

- ortopedie/traumatologie, pentru aparatul locomotor;

- neurologie, pentru coordonare, reflexe și afecțiuni neurologice;

- psihiatrie, pentru afecțiunile psihice care pot afecta conducerea;

- la nevoie, evaluare psihologică și, pentru conducătorii profesioniști, examinări suplimentare (de exemplu, pneumologie).

În urma examinărilor, comisia sau medicul coordonator emite un aviz, care poate fi: APT, APT CU RESTRICȚII, INAPT TEMPORAR sau INAPT.

Pentru persoanele cu boli cronice este, de obicei, necesară o scrisoare medicală de la medicul specialist, care să precizeze diagnosticul, tratamentul și dacă pacientul este apt să conducă. Fișa medicală are, în general, o valabilitate de un an, mai redusă pentru anumite categorii, ceea ce permite reevaluarea periodică a sănătăţii.

Principalele categorii evaluate sunt: vederea (acuitatea vizuală, câmpul vizual, vederea pe timp de noapte și sensibilitatea la contrast), auzul şi echilibrul (capacitatea de a percepe semnalele sonore din trafic și tulburările de echilibru), aparatul locomotor (mobilitatea și forța necesare pentru a acționa volanul și pedalele), bolile cardiovasculare (riscul de infarct, leşin), diabetul zaharat (riscul de hipoglicemie), bolile neurologice (epilepsie, Parkinson, scleroză multiplă, demență, sechele după AVC), tulburări psihice (afecțiuni care pot afecta judecata, atenția sau reacțiile), apneea în somn (somnolenţă în timpul zilei), alcool şi medicamente (dependenţe).

Boli asociate cu restricţia de a conduce

O criză de epilepsie survenită la volan este foarte periculoasă, de aceea, această boală este adesea asociată cu restricţia de a conduce. Pentru a putea şofa, persoanele cu epilepsie trebuie să demonstreze o perioadă fără crize, sub tratament adecvat, stabilită de medicul specialist conform reglementărilor.

Boala Parkinson, scleroza multiplă și demența pot afecta, pe măsură ce avansează, coordonarea, reacțiile sau capacitatea cognitivă, motiv pentru care impun o evaluare atentă și, uneori, restricții. La fel, sechelele după un accident vascular cerebral (AVC) sunt evaluate individual, în funcție de recuperare și de funcțiile afectate.

Afecțiuni precum aritmiile severe, angina instabilă sau insuficiența cardiacă avansată necesită, de obicei, avizul medicului cardiolog, care confirmă dacă boala este tratată și ținută sub control.

În diabetul zaharat, principala problemă este riscul de hipoglicemie severă, adică scăderea bruscă a glicemiei, care poate afecta atenția, reacțiile și starea de conștiență. Persoanele cu diabet pot conduce dacă boala este bine controlată și riscul de hipoglicemie severă este scăzut. Este nevoie o scrisoare medicală de la medicul diabetolog, care să ateste tipul de diabet, schema de tratament, valoarea hemoglobinei glicozilate și nivelul de risc.

Afecțiuni precum glaucomul avansat sau degenerescența maculară pot afecta semnificativ vederea, iar dacă deficiența nu poate fi corectată prin ochelari, lentile sau alte mijloace, poate conduce la restricții ori la un aviz negativ.

Afecțiunile invalidante ale membrelor, anumite fracturi cu consolidare vicioasă, amputațiile sau unele anomalii pot influența aptitudinea de a conduce.

Sursă: infocons.ro