Cauzele vertijului

Vertijul se defineste ca senzatia de ameteala, chiar si atunci cand persoana sta pe loc. Vertijul este mai sever decat ameteala, descrisa ca o usoara nesigurata de echilibru.

Aceasta stare intensa de ameteala inseamna de asemenea si pierderea echilibrului, inconstienta, stari de voma si oboseala. Oamenii care sufera de vertij nu se pot tine bine pe picioarele lor pentru o perioada chiar si dupa ce trece starea.

in cazuri extreme, pacientul nu este capabil sa se tina pe picioare si trece printr-o stare de ameteala severa timp de cel putin o ora si jumatate. in timp ce atacuri de vertij sunt similare ametelilor, conditiile in care se petrec sunt diferite. Ameateala este, de fapt, un simptom al vertijului.

Cauzele vertijului

Vertijul este provocat de mai multe conditii care il pot declansa in mod frecvent. Cele mai intalnite cauze ale vertijului sunt:

- tensiune mica sau mare,

- colesterol mare,

- rigiditatea peretilor vaselor de sange,

- tumori cerebrale,

- diabet,

- rani ale capului sau in zona gatului sau carbonat de calciu depozitat in ureche.

Cauzele rare ale vertijului includ accidentul vascular, scleroza multipla de asemenea poate aparea si in urma unui traumatism cranian.

Vertijul apare din cauza unei probleme in mecanismul de echilibru aflat in urechea interna sau infectiile (otite) acumulate de- a lungul timpului. Atacurile scurte, dar recurente de vertij sunt deseori determinate de vertijul pozitional benign, acest tip de vertij poate urma unei infectii virale sau a unei inflamatii sau leziuni ale urechii medii. Atacurile sunt de obicei foarte scurte, pot dura doar cateva secunde, dar poate determina confuzie si dezorientare.

Un vertij sever poate indica o tulburare a mecanismelor de echilibru din urechea interna, cum ar fi boala Meniere, acesti pacienti pot avea atacuri ce pot dura pana la 12 ore, deseori provocand varsaturi.