Bruxismul sau scrâşnitul din dinţi: de ce apare şi cum se tratează

Scrâşneşti dinţii noaptea sau chiar şi ziua? Atunci, probabil că suferi de bruxism. Scrâşnitul din dinţi sau bruxismul este o reacţie inconştientă, şi cel mai des se manifestă în timpul somnului de noapte. Tocmai de aceea, multe persoane nici nu ştiu că au această problemă.

Când este descoperită? Atunci când nu conştientizezi problema pe care o ai sau nu ţi-a fost adusă la cunoştinţă de un membru al familiei sau de un prieten cu care locuieşti, se poate observa şi în timpul unui control stomatologic de rutină, când medicul stomatolog descoperă că smalţul dinţilor este deteriorat.

„Bruxismul este o tulburare caracterizată prin contracţia involuntară a muşchilor de masticaţie. Persoanele care suferă de această afecţiune sunt predispuse să-şi macine dinţii, să-şi încleşteze maxilarele cu forţă sau să frece arcul inferior de cel superior. Această mişcare continuă a muşchilor şi a maxilarului se numeşte „parafuncţie ”, deoarece nu are ca scop un scop. Treptat, acest obicei poate duce la apariţia durerilor de dinţi sau la sensibilitate dentară şi, în unele cazuri, chiar la tocirea dinţilor. Pe măsură ce boala avansează, ţesuturile dentare sunt afectate şi apare retracţia gingivală.”, aflăm de la dr. Lorelei Nassar.

Când se manifestă bruxismul? Aşa cum am menţionat deja, se crede în mod obişnuit că bruxismul apare doar în timpul somnului e noapte, dar acest lucru nu este pe deplin adevărat. De fapt, bruxismul poate apărea şi în timpul zilei şi, deşi individul este perfect treaz, deseori nu conştientizează că face acest act. Astfel că există două tipuri de bruxism:

• Bruxismul diurn  – persoanele care au bruxism diurn pot să scrâşnească sau să îşi încleşteze dinţii pe timpul zilei, fără să îşi dea seama;
• Bruxismul nocturn – acesta este asociat şi cu alte tulburări de somn, precum sforăitul.

Cauza bruxismului în timpul zilei poate fi atribuită frecvent (dar nu exclusiv) condiţiilor de nervozitate şi stres. Indiferent de tipul de bruxism, moderat sau sever, este important de ştiut că această afecţiune, netratată, poate duce la apariţia complicaţiilor şi, uneori este necesar un tratament de specialitate.

Care sunt cauzele ce provoacă bruxismul?

Căutarea şi descoperirea cauzei bruxismului nu este întotdeauna uşoară. De fapt, în dezvoltarea acestei parafuncţii pot fi implicaţi mai mulţi factori. Printre aceştia:

• Stres, nervozitate şi anxietate ;
• Tulburări emoţionale, psihologice şi de somn ;
• Malocluzie cauzată de o nealiniere a arcadelor dentare sau de malformaţii ale mandibulei ;
• Prezenţa bolilor neurodegenerative, în care bruxismul poate reprezenta un răspuns muscular la aceeaşi boală.
• Abuzul de alcool, cafea, droguri sau fumatul ar putea fi, de asemenea, factori implicaţi în debutul bruxism.
• Mai mult, se crede că dezvoltarea acestei probleme poate fi favorizată şi de o anumită predispoziţie familială.

Când copiii scrâşnesc dinţii, cauza declanşatoare ar putea fi găsită în prezenţa inflamaţiei urechii (otită) sau a tulburărilor dentare (durere de dinţi). În astfel de situaţii, bruxismul ar putea reprezenta o încercare, inconştientă şi probabil în zadar, de a reduce stimulii dureroşi percepuţi de copil. Desigur, cauza bruxismului la copii ar putea fi, de asemenea, de altă natură şi foarte des, ca şi în cazul adulţilor, poate fi determinată doar cu ajutorul unui medic. În unele cazuri, această problemă poate dispărea până când copilul ajunge la adolescenţă.

Apariţia bruxismului poate fi influenţată şi de tipul de personalitate – persoanele care sunt competitive, hiperactive au un risc crescut de apariţie a bruxismului. Dar există şi cazuri în care bruxismul poate fi un simptom asociat cu probleme la nivelul nervilor şi muşchilor faciali. „Este important ca persoana care suferă de bruxism să efectueze o vizită la medicul stomatolog, dacă prezintă unul dintre simptomele de mai sus. Acest lucru este important tocmai în ideea de a nu ajunge la complicaţii precum deteriorarea dinţilor, a coroanelor dentare sau a maxilarului; dureri de cap; dureri faciale sau ale maxilarului; afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare.”, adaugă specialistul.

Simptomele buruxismului - Principalele simptome ale apariţiei bruxismului pot fi identificate destul de uşor, mai ales în cazul persoanelor care îşi scrâşnesc dinţii pe timp de noapte, deoarece sunetul este atât de puternic încât poate trezi din somn persoana cu care dormi. De asemenea, există alte simptome ale bruxismului care se pot vedea cu ochiul liber: dinţi ciobiţi şi slăbiţi sau smalţ deteriorate. Sensibilitatea dentară şi durerile puternice ale dinţilor şi durerile de cap, în special în zona tâmplelor pot fi considerate alte simptome ale acestei afecţiuni.

Cum se pune diagnosticul de bruxism?

„Diagnosticarea bruxismului se face în urma unui control efectuat de medicul stomatolog, care evaluează starea danturii pe parcursul mai multor vizite, pentru a determina dacă schimbările au evoluat şi dacă este necesar un tratament specific. Medicul stomatolog va încerca să stabilească cauza exactă a acestei afecţiuni şi va efectua şi o examinare dentară, pentru a determina dacă s-a produs o sensibilizare la nivelul muşchilor mandibulei sau dacă sunt semne ale uzurii dentare. Este importantă şi realizarea unei radiografii dentare sau a unei tomografii computerizate, pentru a evalua starea rădăcinilor dentare şi a osului maxilar.”, punctează dr. Nassar.

În ce constă tratamentul?

Pentru a putea trata această afecţiune, medicul stomatolog poate sugera anumite tratamente, printre care folosirea:

• unei gutiere - un dispozitiv din plastic care se mulează pe dantură şi are rolul separator pentru dinţi, şi care poate împiedica lezarea acestora prin scrâşnit;
• coroane dentare - folosite pentru situaţia în care smalţul dinţilor a fost deteriorat, iar uzura dentară a dus la creşterea sensibilităţii. Practic, prin folosirea coroanelor dentare se poate remodela aspectul dinţilor.