Totul despre exsudatul faringian

Medicul pediatru îl recomandă în cazurile în care copilul are febră, scurgeri nazale, nasul înfundat, usturimi sau dureri în gât. O examinare a lichidului format în zona faringelui din cauza infecţiei, lichid numit chiar exsudat faringian, ajută la identificarea tipului bacteriei cauzatoare.

Cum să-l pregăteşti pe copil

Înainte de a merge la un laborator pentru prelevarea exsudatului faringian, e nevoie de mai mult decât de a-i explica micuţului ce se va întâmpla şi de ce. Recoltarea se va face dimineaţa.

Cu măcar 4 ore înainte, de preferat 8 ore, este indicat să nu mănânce, să nu bea nimic. De asemenea, cel mic nu trebuie să fie spălat pe dinţi şi nici să facă gargară sau să-i fi fost aplicate soluţii nazale. De acestea depinde obţinerea unor rezultate corecte.

Antibiotic, numai după testare

Depistarea bacteriei sau a speciei de fungi care a dus la apariţia infecţiei este posibilă mai ales dacă n-a fost început deja un tratament antimicotic sau antibiotic.

Dacă micuţul a primit un tratament cu antibiotic recent, discută cu medicul despre posibilitatea ca acesta să influenţeze rezultatele. În general, pentru a fi un test relevant, este recomandat să treacă o săptămână sau chiar 10 zile de la administrarea unui antibiotic din grupa penicilinelor înainte de efectuarea exsudatului faringian.

Procedura durează câteva secunde

În timpul recoltării, copilul va sta în braţele tale sau pe un scaun, cu faţa spre o sursă de lumină. I se va cere să pronunţe vocala „a“, timp în care, cu un tampon, asistenta va şterge amigdalele, peretele faringelui, zonele inflamate sau ulcerate, dacă sunt prezente. Apoi, va pune tamponul într-un tub şi-l va eticheta.

Acesta va fi dus la laborator în circa 2 ore, iar rezultatele vor fi gata în 1-2 zile sau, cum este cazul infecţiei fungice, în cel mult o săptămână. Interpretarea trebuie făcută de medicul pediatru care a recomandat testul, care cunoaşte istoricul bolilor şi al tratamentelor recente ale copilului şi-i poate recomanda antibioticul potrivit, numai dacă este nevoie. În urma verificării rezultatelor exsudatului faringian se poate pune diagnosticul de faringită, difterie, viroză respiratorie sau angină streptococică.

Info

Circa 70% dintre amigdalite şi faringite sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, şi nu necesită tratament antibiotic.

Sfatul specialistului

Dr. Irina Costache, medic specialist pediatru policlinica Regina Maria Lujerului, Bucureşti, https://pediatricblog.info

Recomandările exprimate în nenumărate conferinţe şi congrese ale celor de la ESPID (European Society for Paediatrics Infectious Diseases) sunt clare: nu trebuie recoltate exsudate nazale sau faringiene de rutină copiilor sănătoşi.

Dacă sunt sănătoşi clinic, ei sunt fie purtători sănătoşi, fie sunt într-un moment colonizaţi, dar această colonizare nu e neapărat necesar să ducă în timp la boală, factorii locali de apărare vor anihila bacteria respectivă şi copilul nu va dezvolta o boală evidentă clinic. Este dificil să explici unui părinte că un microb găsit în nasul copilului lui sănătos nu trebuie tratat.