Endoscopia digestivă: ce boli poate depista şi când este indicată
„Din punct de vedere tehnic, endoscopia digestivă superioară (EDS) este o examinare vizuală a tractului digestiv superior (esofag, stomac şi prima porţiune a intestinului subţire-duodenul) cu ajutorul endoscopului. Acesta este un tub lung, subţire şi flexibil ce conţine la un capăt o cameră video mică şi o sursă de lumină. Imaginile de la nivelul tubului digestiv sunt preluate cu ajutorul camerei şi proiectate pe un monitor (ecran) unde sunt analizate de către medic. De asemenea, ele pot fi înregistrate şi tipărite“, explică Alexandrina Constantinescu, medic primar gastroenterologie de la Centrul Medical Endogastrohep din Bucureşti.
Ce boli poate depista endoscopia digestivă superioară
- ulcere;
- inflamaţii (gastrită, duodenită);
- tumori benigne şi maligne;
- stări precanceroase;
- stenoze;
- hernia hiatală.
Când se recomandă investigaţia
- durere la nivelul abdomenului superior;
- senzaţia de greaţă;
- vărsături;
- dificultăţi de înghiţire (disfagie);
- simptome de reflux esofagian;
- scădere în greutate de cauză neexplicată;
- anemie;
- sângerare din tractul digestiv superior;
- diaree cronică.
În timpul procedurii, se pot preleva biopsii (fragmente mici de mucoasă care ulterior vor fi examinate la microscop de către medicul anatomopatolog) sau biopsii pentru testare rapidă Helicobacter Pylori.
De asemenea, se pot efectua şi manevre terapeutice cum ar fi: extracţia de corpi străini, inclusiv alimente, tratamentul hemoragiilor digestive superioare, dilatarea stenozelor, polipectomia (îndepărtarea polipilor cu ajutorul unor instrumente speciale introduse prin canalul endoscopului), protezări, terapie laser, montarea sondelor de alimentaţie enterală.
Cum te pregăteşti pentru procedură
„Tractul digestiv trebuie să fie gol înainte de investigaţie. Este important să nu se mănânce şi să nu se bea cu 8 ore înainte de examinare. Fumatul şi guma de mestecat sunt interzise în acest interval de timp“, atenţionează medicul Alexandrina Constantinescu.
Pacientul trebuie să informeze doctorul despre orice altă problemă de sănătate - în special afecţiuni cardiace şi pulmonare, diabet sau alergii - şi despre toată medicaţia pe care şi-o administrează. Pacienţii trebuiesc avertizaţi să întrerupă medicaţia anticoagulantă sau cea care interacţionează cu sedativele administrate în timpul EDS.
Înainte şi după efectuarea procedurii trebuie întreruptă administrarea altor medicamente şi suplimente de vitamine (antiinflamatorii non-steroidiene - aspirină, ibuprofen, naproxen, anticoagulante, antihipertensive, antidiabetice, antidepresive, suplimenţi alimentari). Cum se efectuează EDS
Procedura medicală poate fi efectuată atât în spital, cât şi în centre ambulatorii. Pacientul poate primi un anestezic local sub formă de spray la baza limbii sau o sedare intravenoasă care relaxează pacientul, opreşte reflexul de vomă şi determină o amnezie pe termen scurt. Apoi, endoscopul este introdus uşor prin esofagul superior în stomac şi duoden.
Camera video montată la capătul endoscopului transmite o imagine care este mărită pe video monitor şi poate fi înregistrată. Aerul este insuflat prin endoscop pentru a destinde stomacul şi duodenul facilitând vizualizarea mucoasei. Cu ajutorul unor instrumente speciale se pot preleva biopsii, se poate opri sângerarea sau se pot îndepărta polipii.
Examinarea durează între 15 şi 30 minute, iar pe parcursul ei sub sedare medicul şi personalul medical monitorizează semnele vitale. După procedură pacientul este plasat în sala de refacere. Procedura nu este dureroasă, pacientul nu îşi va aminti intervenţia ulterior, iar ca posibil disconfort sunt cazuri în care pentru o perioadă scurtă de timp să se resimtă o senzaţie de iritaţie la nivelul gâtului.
După examinare, medicul va explica rezultatul pacientului şi familiei, iar dacă s-a prelevat biopsie, acest rezultat va fi efecuat în termen de 7-10 zile, ne spune doctorul Alexandrina Constantinescu.
INFO: Dacă se efectuează sub sedare, nu este permisă conducerea automobilului pentru 12-24 ore după EDS. Înainte de programare pacientul trebuie să aibă un plan de a ajunge acasă - eventual va fi însoţit.