Când este nevoie de o ecografie a uterului
Am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate despre pregătirile pe care trebuie să le facă o femeie înaintea unei asemenea proceduri medicale, despre cum anume se efectuează aceasta, când este timpul potrivit pentru a o efectua, dar şi care şi dacă sunt contraindicaţii.
Atunci când sarcina întârzie să apară, majoritatea medicilor specialişti în infertilitate recomandă efectuarea unui set de analize specifice pentru depistarea cauzelor infertilităţii. Printre acestea se află şi histerosalpingografia sau HSG, o procedură medicală prin care se poate examina structura uterului şi a trompelor uterine, dar şi pentru testarea permeabilităţii trompelor uterine.
Cu alte cuvinte, a continuat dr. Vythoulkas, cu ajutorul acestei ecografii, medicul poate vedea strarea şi structura uterului, dacă acesta are aspect normal, dacă nu există malformaţii, dar mai ales dacă trompele uterine sunt permeabile. Se recomandă această investigaţie pentru a verifica starea uterului şi a trompelor uterine la femeile care nu pot rămâne însărcinate pe cale naturală ori la cele care au avut unul sau mai multe avorturi spontane.
De asemenea, HSG este recomandată doamnelor care au dureri menstruale lunare intense, dar şi sângerări importante.
Cea mai potrivită perioadă pentru a efectua HSG este în primele două săptămâni după încheierea menstruaţiei. După o examinare ginecologică obişnuită, medicul va introduce în colul uterin un tub subţire (canulă) şi cu ajutorul unei seringi va introduce în uter, prin canulă, o substanţă de contrast.
După ce lichidul umple cavitatea uterului şi pătrunde în trompele uterine, medicul face câteva imagini radiografice. După obţinerea acestora, tubul este scos, iar substanţa de contrast va fi absorbită rapid în sânge şi se va elimina. Procedura durează 15-30 de minute, iar la finalul ei, pacienta va sta în repaus jumătate de oră.
În multe dintre cazuri, HSG se efectuează fără anestezie sau doar cu una locală - soluţie injectabilă în cavitatea uterină. Gradul de suportabilitate a durerii este diferit de la femeie la femeie, astfel că veţi întâlni femei care nu au avut niciun fel de dureri în timpul histerosalpingografiei, dar şi altele care au acuzat dureri intense, mai ales la introducerea substanţei de contrast, dar care au dispărut la jumătate de oră după finalul acesteia, a punctat dr Vythoulkas. Activitatea sexuală se poate relua la 2-3 zile de la efectuarea unei HSG.
La finalul examinării radiologice, pacientele se pot confrunta cu:
– stare de greaţă şi uşoară ameţeală
– dureri abdominale de mică intensitate
– scurgeri vaginale (se elimină substanţa de contrast)
– posibile sângerări
– febră
– urticarie (reacţie alergică la substanţa de contrast)
În primul rând, femeile însărcinate nu au voie să facă această intervenţie, fiind cu totul interzisă expunerea la raze X. Alte cazuri în care nu este recomandată această investigaţie medicală sunt existenţa unei infecţiile vaginale, a unei boli cu transmitere sexuală, pacienta prezintă sângerări uterine, infecţii pelvice cronice sau are alergie la substanţa de contrast (iod). Tocmai de aceea, înainte de a efectuarea HSG, medicii recomandă efectuarea testului de sarcină, a unui examen ginecologic general şi a unui examen de secreţie vaginală, a continuat dr. Vythoulkas.
Sunt multe cazurile când după o histerosalpingografie, prin desfundarea trompelor uterine la introducerea substanţei de contrast, să apară sarcina naturală imediat după reluarea activităţii sexuale.
Dr Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică- ginecologie, specializare în Infertilitate, Bucureşti
Contact: 021.9607, Strada Justinian nr.3, sector 2, www.vythoulkas.ro