Terapia Vojta, de ajutor în bolile neuro-locomotorii

Principiul acestei tehnici constă în aplicarea de stimuli externi care sunt menite, prin activarea anumitor centri, să provoace reacţii de mişcare în mod automat. La terapia Vojta, cursul mişcărilor ”normale”, ca prinderea, verticalizarea şi mersul nu sunt primar învăţate, exersate şi antrenate. Terapia în sine face posibil ca modelele de mişcare elementare să fie din nou accesibile pacienţilor care au suferit leziuni ale sistemului nervos central sau locomotor, prin mişcări reflexe. Evaluarea Prechtl a prematurului şi nou–născutului, terapia Vojta, terapia Bobath şi alte tehnici şi specializări sunt menite să ofere pacientului şansa de a accesa servicii complete şi complexe de recuperare medicală şi să ne completeze pe noi ca profesionişti. Locomoţia reflexă – baza terapiei Vojta Conform datelor Societăţii Române Vojta (SRV), această terapie stimulează creierul să activeze ”modelul de mişcare” înregistrat, ”înnăscut” şi, ca mişcare coordonată, să-l exporte către musculatura trunchiului şi a membrelor.

Astfel, datele SRV, în cazul leziunilor sistemului nervos central sau în cazul tulburărilor de postură şi miscare, indiferent de cauza acestora, aceste modele de mişcare vor putea fi învăţate spontan cu ajutorul unui terapeut Vojta.

"Un număr semnificativ de afecţiuni neuro-motorii pot fi ameliorate prin terapia Vojta, precum displazia de şold, scolioza şi pareza cerebrală, dar şi alte tulburări sau disfuncţionalităţi ale sistemului osos, muscular sau ale sistemului nervos central", Dr.D Andra Dinu, specialist fiziokinetoterapie în cadrul Orto-Clinic.

Terapia Vojta nu este utilizată de sine stătător ca tratament pentru o afecţiune ci face parte dintr-un întreg protocol şi complex de terapii adresate copiilor cu afecţiuni neuro-locomotorii.

Astfel, terapeuţii Vojta lucrează împreună cu echipa de kinetoterapeuţi, pedagogi, medici şi psihologi si nu în ultimul rând părintele în diagnosticul şi tratamentul precoce al copilului mic şi sugarului.

S-a demonstrat în anii de practică medicală că această terapie are un impact pozitiv şi vizibil asupra coordonării mişcărilor spontane ale copilului, cu rezultate pozitive de îmbunătăţire a mişcărilor de tip: prindere, verticalizare, vorbire.