Remedii naturiste împotriva insolaţiei
Insolaţia este o afecţiune acută, o urgenţă medicală ce poate apărea în cazul expunerii îndelungate la soare, mai ales în timpul orele nepotrivite ale după-amiezii, când razele solare sunt cele mai intense. Normal este ca organismul să se adapteze la temperaturile înalte, menţinându-şi temperatura constantă şi potrivită. Dar, atunci când capacitatea de adaptare este depăşită datorită expunerii prelungite la soare, apar simptomele insolaţiei.
Copiii, persoanele în vârstă, persoanele care suferă de afecţiuni ale inimii sau afecţiuni legate de tensiune, persoanele supraponderale, la care procesul de adaptare şi reglare a temperaturii corpului este mai puţin eficient, ar trebui să se ferească mai mult de orele de vârf. De altfel, activităţile fizice intense, precum şi deshidratarea sunt şi ele factori ce pot duce la apariţia insolaţiei.
Remedii naturiste împotriva insolaţiei – insolaţia, o afecţiune serioasă ce trebuie tratată ca atare
Insolaţia, în cazuri extreme, presupune creşterea temperaturii până la peste 40 de grade C, tegumente uscate şi fierbinţi, scăderea tensiunii, cefalee, oboseală maximă, vărsături fără greţuri, diaree, stare de confuzie, anxietate, convulsii, dificultate de a respira, arsuri ale pielii, sete puternică, tahicardie, gură uscată, tulburări de echilibru şi vedere. În general, este o stare de rău, o urgenţă medicală serioasă ce trebuie tratată ca atare.
Primele măsuri trebuie luate imediat, adică trebuie găsit un loc răcoros, cu lumină cât mai puţină, din cauza fotofobiei care poate apărea. Compresele cu apă rece şi cu gheaţă pe abdomen, gât şi axile pot fi folosite. Când se revine la o stare care să nu pună viaţa în pericol, se pot urma tratamente naturiste pentru insolaţie.
Remedii naturiste împotriva insolaţiei – comprese cu apă rece şi ceai de muşeţel sau frunze de varză zdrobite
Se pot face în continuare comprese cu apă rece, dar şi cu aloe vera, ceai din rădăcini de nalbă mare, iaurt sau lapte degresat, seminţe de gutui. Se pot pune comprese reci cu ceai de muşeţel sau gălbenele. Se mai pot face cataplasme cu frunze zdrobite de varză sau cartofi raşi, dar şi cataplasme cu tărâţe de grâu şi mălai pe cap şi pielea arsă. Pentru cine are arsuri grave însoţite de usturimi se ung arsurile cu propolis, ulei de măsline, cocos, salvie sau lavandă, se spală piele cu ceai de sunătoare, coada-şoricelului, muşeţel, muguri de plop, păpădie, fructe de păducel.
Se beau infuzii de ceai verde, de gălbenele, de fructe de afin, urzică şi salcie, 2-3 căni pe zi. Corpul are nevoie de o perioadă de odihnă, fără expunere la soare, necesită hidratare cu apă, ceaiuri şi sucuri de fructe şi legume. Pielea are nevoie de hidratare îndelungată după arsuri cu uleiuri vegetale naturale, care să refacă elasticitatea pielii.