Scoarţa de copac, pentru zeci de boli leac

Silvoterapia este utilizată de ani buni în tratamentul diferitelor afecţiuni. Bătrânii ştiu să spună fără să „socotească” mult în memorie câteva boli care se tratează cu scoarţă de copac.

De salcie, de cruşin, de castan sălbatic, de fag, de mesteacăn şi, nu în ultimul rând, de stejar – scoarţa de copac este un remediu care poate rivaliza cu medicamentele. Coaja de stejar calmează durerile de burtă

Fitoterapeutul Ruxandra Constantina ne-a spus care sunt proprietăţile curative ale stejarului şi cum poate fi folosită scoarţa acestui arbore în caz de hemoragii uterine, nazale ori renale.

Coaja de stejar are acţiune astringentă, antihemoragică, dar utilizarea ei poate avea şi efecte antitermice, antalgice ori antiseptice intestinale.

Remediile din scoarţa acestui copac pot fi de ajutor în cz de diaree ori de paraziţi intestinali.

Scoarţa de stejar calmează şi colicile abdominale şi pelviene. Pentru a clama durerea, se pot face băi de şezut.

Dacă suferi din pricina hemoroizilor, fă un decoct din frunze şi scoarţă de stejar. Ai nevoie de 50 g plantă la 1 litru de apă, pe care le fierbi timp de aproximativ 5 minute. Cu acest decoct se fac băi locale şi spălături anale folosind irigatorul.

Dacă ai găsit în magazinele naturiste coajă de castan sălbatic, să ştii că şi aceasta aduce rezultate rapide în tratamentul hemoroizilor.

Este eficientă şi în reducerea varicelor. Se prepară un decoct din scoarţă, 5 g pulbere plantă la 100 ml apă şi se fierbe până dă în clocot. În fiecare zi se consumă 15-20 de picături, timp de trei săptămâni.

De asemenea, se poate folosi tinctura din scoarţă de castan. Aceasta se prepară din 50 g pulbere de scoarţă, care se pun la macerat în 150 ml de alcool concentrat. Amestecul trebuie agitat bine în fiecare zi. După două săptămâni se pot consuma zilnic câte 10 picături.

În medicina naturistă se foloseşte frecvent scoarţa de cruşin, care a dovedit proprietăţi deosebite în tratamentul constipaţiilor şi al obezităţii.

Se face un decoct dintr-o lingură de pulbere de scoarţă la 200 ml apă fierbinte, se lasă acoperit timp de o jumătate de oră, apoi se mai fierbe, la foc mic, încă un sfert de oră.

Se bea cald înainte de culcare. Dacă e vorba de o constipaţie mai veche, atunci se recomandă consumul unei ceşti cu ceai şi dimineaţa.

Vrei să scapi de excesul de kilograme? Ia în fiecare dimineaţă câte un vârf de cuţit de pulbere de scoarţă de cruşin, până când obţii rezultatele dorite.

Scoarţa salciei are efecte puternic analgezice şi antiinflamatorii. Contribuie şi la scăderea febrei puternice. Indicată în durerile reumatismale, în nevralgii, cefalee şi gută, scoarţa de salcie poate preveni şi accidentele vasculare prin efectul de subţiere a sângelui.

Durerile reumatismale se diminuează cu ajutorul băilor. Se bot face băi cu scoarţă de salcie, dar şi comprese locale cu cel puţin o lingură de pulbere de scoarţă.

Dacă ai dureri mari în timpul ciclului menstrual, te lupţi cu insomnia şi cu nervozitatea din această perioadă, poţi încearcă tinctura din coajă de salcie.

Tinctura se prepară astfel: se pun 20 g de scoarţă la macerat cu 100 ml alcool de 70 de grade şi se lasă să stea timp de două săptămâni, agitându-se zilnic. Se recomandă administrarea a câte 10 picături de 5 ori pe zi.

Scoarţa de ulm are acţiune antioxidantă, detoxifiantă asupra organismului, dar este recunoscută şi pentru efectul său antalgic şi antiinflamator.

Se utilizează sub formă de decoct, tinctură sau comprese locale în durerile reumatice, dar aduce beneficii şi în cazul eczemelor.

Scoarţa de mesteacăn are şi ea proprietăţi detoxifiante şi se recomandă în calmarea reumatismului. În plus, coaja de mesteacăn are acţiune diuretică şi antiseptică, fiind de ajutor în tratamentul infecţiilor urinare şi litiazei urinare.

Dr. Ruxandra Constantina

medic specialist apifitoterapie

Clinica Medas, Bucureşti

Terapia cu scoarţa de copac (silvoterapia) este o metodă naturistă de prevenire şi de ameliorare a diferitelor afecţiuni fizice şi psihice. Copacii posedă reale calităţi terapeutice datorită energiei pe care o degajă, a aerului ozonat şi încărcat cu ioni negativi şi a uleiurilor volatile din păduri.

În general, silvoterapia are efecte de stimulare a imunităţii, de creştere a tonusului fizic şi psihic, de înlăturare a efectelor negative ale stresului, de relaxare, calmare, de echilibrare la nivel psihoemoţional. În acelaşi timp, de la arbori putem folosi scoarţa, frunzele, mugurii, seminţele, în scopuri profilactice şi curative, atât ca tratament intern (sub forma de decoct, macerat, tinctură, gemoterapie), cât şi extern-cataplasme, unguente, băi.

Scoarţa copacilor are o multitudine de aplicaţii terapeutice, cunoscute şi utilizate de sute de ani în medicina populară.