Soluţii naturale care uşurează respiraţia

Uleiul de eucalipt Remediu cu acţiune decongestionantă, uleiul de eucalipt este eficient şi pentru fluidificarea secreţiilor, graţie compusului eucaliptol. Pentru uşurarea respiraţiei, se pun câteva picături pe o batistă, care se ţine aproape de cap, în timpul somnului. De asemenea, se pot pune 2-3 picături din acest ulei într-un vas cu apă fierbinte şi se fac inhalaţii. Ghimbirul Cunoscut pentru beneficiile pe care le are în caz de probleme respiratorii, ghimbirul are acţiune antiseptică, antibacteriană şi antiinflamatoare.

Ghimbirul este un expectorant natural, grăbeşte eliminarea mucusului şi eliberează căile respiratorii. Se ţine o cură de 15 zile, timp în care se consumă o cană cu suc de morcovi şi de ghimbir, în cantităţi egale (rădăcinile se rad, după care se stoarce sucul).

Graţie acţiunii expectorante, emoliente şi antiseptice, pătlagina este o plantă pe care astmaticii pot conta. Este recomandat ceaiul – 1 linguriţă de plantă la o cană cu apă fiartă. Se lasă 10 minute la infuzat; se consumă 2 căni pe zi.

Un alt remediu care aduce alinare bolnavilor de astm este isopul, renumit pentru calităţile antiseptice pulmonare. În plus, planta este şi un vasodilatator arterial, fiind utilă în hipertensiune. Astmaticii pot bea zilnic câte 2 căni cu infuzie de isop, preparată din 1-2 linguriţe de plantă la o cană cu apă fierbinte.

Plantă valorificată din punct de vedere culinar, feniculul are şi numeroase indicaţii medicinale. Este util în diverse probleme digestive (balonare, colici), precum şi în tusea astmatică, graţie acţiunii expectorante şi antispastice bronhice.

Se poate administra sub formă de pulbere, obţinută prin măcinarea plantei uscate cu râşniţa electrică (se ia de 3 ori pe zi, pe stomacul gol, cu apă, după ce se ţine sub limbă 10 minute) sau infuzie (2 linguriţe de plantă la 250 ml de apă clocotită, lăsată la infuzat 10 minute).

Plantă bogată în mucilagii, tanin, rezine şi ulei volatil, unguraşul calmează spasmele bronhice şi are efect expectorant. În astm, se pot consuma 2 căni cu infuzie de unguraş pe zi.

Remediul se prepară dintr-o lingură de plantă la o cană cu apă fierbinte. Infuzia se poate prepara şi din 2 linguri de plantă la o cană cu apă, însă în acest caz se iau doar 3 linguri de ceai pe zi.

Această plantă ajută la fluidificarea secreţiilor bronhice, fiind un bun experctorant. Se prepară un remediu dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă; se fierbe 10 minute, după care se iau 3 linguri, de 3 ori pe zi. Leacul este, de asemenea, benefic în bronşită şi tuse convulsivă.

Cofeina, compusul cu acţiune stimulantă din cafea, aduce beneficii astmaticilor. Are efect bronhodilatator, acţionând asemănător teofilinei, substanţă care ajută la relaxarea bronhiilor, uşurând respiraţia.

În episoadele de crize astmatice, se poate consuma o cafea tare, fără a depăşi însă 3 ceşti pe zi. Tot în perioada de exacerbare a simptomelor, se poate consuma o cană cu apă caldă, în care s-a adăugat un căţel de usturoi pisat.

Desensibilizarea prin remedii homeopate este o soluţie de tratament alternativ pentru cei cu astm bronşic alergic. „Prin această metodă se face tot imunoterpie specifică, cu efecte imunomodulatoare. După experienţa mea, are o eficienţă mare putând chiar să ducă la negativarea testelor alergice, adică la dispariţia alergiei. Un alt avantaj major îl reprezintă faptul că nu acţionează doar asupra unui alergen, deci nu contează dacă pacientul are 1-2 sau mai multe alergii, tratamentul având efect asupra tuturor alergenilor. Pentru a se putea indica o asemenea imunoterapie specifică homeopată, trebuie făcută o analiză specială, care stabileşte compatibilitatea pacientului cu anumite remedii specifice. Cu alte cuvinte, are o înaltă specificitate, depinzând strict de fiecare pacient în parte“, explică medicul Rareş Simu.

• Este bine ca astmaticii să evite excesul de grăsimi animale, smântână, unt, întrucât stimulează procesul inflamator, agravând simtomele bolii.

• Alimentaţia bolnavilor de astm trebuie să includă acizi graşi Omega-3 (somon, macrou, migdalem nuci), pentru că au efect antiinflamator. Sunt indicate şi produsele cu efect alcalin (legume verzi, cereale integrale) şi cele bogate în vitaminele A (ulei de peşte, ficat de vită, gălbenuş), C (citrice, pătrunjel, coacăze) şi E (ulei de floarea-soarelui, migdale).

Salinoterapia sau inhalarea aerosolilor salini îmbunătăţeşte starea persoanelor diagnosticate cu astm bronşic, fiind, de asemenea, indicată şi în BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), sinuzită, rinită, alergii, laringită, amigdalită.

Aerosolii salini sunt microparticule care se depun, prin inhalare, pe căile respiratorii superioare, contribuind la fluidizarea secreţiilor bronşice, uşurând respiraţia şi eliminând toxinele.

Curele cu aerosoli salini au efect antiinflamator, bronhodilatator şi de calmare a tusei şi este indicat să se efectueze sub supraveghere medicală. Mersul la salină nu înlocuieşte tratamentul recomandat de medic.

Pentru ca salinoterapia să aibă efectele dorite, se recomandă 15 şedinţele zilnic de câte 50 de minute, fiind nevoie ca asceste cure să se repete de de 2 ori pe an. Salinoterapia nu este indicată persoanelor cu tuberculoză sau cu cancer pulmonar.

Metoda Buteyko ia în calcul premisa că astmaticii, în timpul crizelor, hiperventilează. Astfel, ei prezintă fenomenul numit hipocapnie, adică nivelul dioxidului de carbon din sânge scade foarte mult. Scăderea aceasta poate provoca tahicardie, contracţii ale musculaturii netede, excitabilitatea sistemului nervos central, histamină în exces.

Prin metoda Buteyko îi învăţăm pe pacienţi să respire mai rar, evitând astfel hiperventilaţia. Câteva din avantajele observate de-a lungul timpului la pacienţii noştri sunt: reducerea simţitoare a numărului şi severităţii crizelor de astm bronşic; îmbunătăţirea considerabilă a ventilaţiei pulmonare.

Metoda poate fi aplicată cu rezultate extraordinare pacienţilor cu vârste fragede, exerciţiile de respiraţie putând fi începute de la 3 ani. Metoda este deosebit de eficientă în perioadele acute ale astmului.