Cele mai eficiente remedii pentru o digestie uşoară

Anasonul te scapă de balonări Cel mai adesea, balonările apar fie atunci când mănânci prea repede, fie când combini incorect alimentele (friptură cu cartofi prăjiţi) şi astfel este îngreunată digestia. În cele mai multe cazuri, balonările pot fi combătute cu ajutorul plantelor care au proprietatea de a calma durerile abdominale şi care favorizează evacuarea gazelor intestinale. Dintre acestea, cele mai bune sunt seminţele de anason, de fenicul şi de coriandru. Prepară o infuzie dintr-o linguriţă de amestec de seminţe la o cană cu apă fierbinte. Bea ceaiul astfel obţinut înainte de masă şi între mese, pentru a preveni balonările. Nu pregăti mai mult de o cană cu ceai odată, pentru că, după un timp, seminţele de plante îşi pierd proprietăţile, iar infuzia nu mai are efectul scontat. O combinaţie eficientă de ceai este şi cea alcătuită din seminţe de anason şi alte plante cum sunt muşeţelul, melisa, busuiocul. Tot înainte de masă, specialiştii recomandă o lingură de miere. Aceasta stimulează digestia şi contribuie la păstrarea florei saprofite de la nivelul stomacului. Gazele dispar cu mărar După ce mănânci fasole, varză, mazăre, cartofi, soia sau dacă înghiţi prea mult aer în timp ce mănânci ori consumi băuturi carbogazoase, apar gazele la nivelul intestinelor. Ca să le previi, poţi face zilnic un ceai dintr-o lingură de seminţe de mărar la 200 ml de apă. Fierbe ceaiul timp de 10 minute şi bea, după ce s-a răcit, câte două linguriţe din patru în patru ore, când ştii că alimentaţia îţi poate crea probleme. Împotriva flatulenţei, un remediu cunoscut este cel din seminţe sau rădăcină de angelică. Se fierbe o lingură de părţi ale plantei în 250 ml de apă timp de 10 minute, se lasă să se răcească şi se bea ceaiul după masă. Tot pentru a evita formarea gazelor intestinale, se recomandă infuzia din seminţe de chimen. Se prepară dintr-o linguriţă de seminţe la o jumătate de litru de apă, care se lasă la infuzat aproximativ 15 minute. Se bea ceaiul astfel obţinut de două ori pe zi. Doctor Click! vă sfătuieşte Balonările pot avea drept cauze constipaţia, tulburările de digestie şi absorbţie a alimentelor ingerate, tulburările de motilitate ale tubului digestiv, tumorile abdominale, sensibilitate psiho-emoţională, infecţii ale tractului digestiv: enterite, enterocolite, ingestia exagerată de alimente sau lichide. Din punct de vedere terapeutic, fiecare cauză în parte prezintă un tratament specific. Plantele folosite în tratament se pot administra sub formă de infuzie, tinctură sau pulbere. Cele mai folosite plante sunt: sunătoarea, roiniţa, anasonul, busuiocul, coriandrul, feniculul, chimenul, obligeana, valeriana, măghiranul, salvia, muşeţelul, ienupărul, levănţica, talpa-gâştei. Ghinţura calmează stomacul iritat Ceaiul de ghinţură acţionează rapid şi blând în cazul persoanelor cu o sensibilitate aparte a stomacului, dar şi în cazul celor cu o dietă acidă, care au mucoasa gastrică iritată. O poţi folosi singură, într-o infuzie dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă, în caz de nevoie, când îţi simţi stomacul iritat. Ghinţura poate fi folosită şi într-o combinaţie cu efecte benefice în majoritatea tulburărilor digestive. Se amestecă două linguriţe de ghinţură, trei linguriţe de pelin, două de coajă de portocale şi o jumătate de linguriţă de scorţişoară. Din această combinaţie se iau două linguri şi se pun la infuzat în 250 ml de apă clocotită timp de 10 minute. Se bea neîndulcit, cu înghiţituri mici, tot în caz de nevoie. Anghinarea "zoreşte" bila Digestia lentă poate fi cauzată de bila leneşă. Frunzele de anghinare reprezintă unul dintre cele mai vechi remedii pentru stimularea funcţiilor ficatului. Această plantă conţine o substanţă cu efect hepatoprotector, numită cinarină, care, în plus, menţine un nivel scăzut al colesterolului şi al trigliceridelor. Infuzia o poţi prepara din una-două linguriţe de plantă la o cană de 250 ml de apă fierbinte. O laşi acoperită 15-20 de minute, după care filtrezi infuzia. Specialiştii te sfătuiesc să bei trei căni cu ceai de anghinare pe zi, neîndulcit, cu o oră înaintea meselor principale. Pentru acţiunea sa de stimulare a producerii bilei, cicoarea este recomandată în cazurile disfuncţiilor biliare care îngreunează digestia. Infuzia se obţine din 15 g de frunze uscate la un litru de apă. Se beau una-două căni pe zi. Stejarul, bun în caz de diaree Având un conţinut crescut de taninuri, substanţe cu acţiune antitoxică şi antimicrobiană asupra florei intestinale, coaja de stejar este indicată ca tratament de urgenţă în caz de diaree. Se prepară un decoct din două linguriţe de coajă la o cană de apă şi se beau două căni pe zi, între mese, neîndulcit. Copiilor cu aceeaşi problemă li se poate administra o infuzie de răchitan, care nu irită tractul digestiv. O poţi face dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă fierbinte, iar cel mic o poate bea, tot neîndulcită, de două-trei ori pe zi. Un amestec cu efecte garantate este cel din fructe de ienupăr, coada-calului, anason, muşeţel, pelin, toate în părţi egale. Se prepară dintr-o linguriţă de amestec la 200 ml de apă. Se bea din oră în oră câte o jumătate de cană de infuzie. Aşa scapi de hiperaciditatea gastrică! Arsuri, regurgitări acide, dureri la nivelul stomacului, senzaţie de greaţă. Toate acestea sunt rezultatul hiperacidităţii de la nivelul stomacului, care poate fi semnul unei gastrite hiperacide sau chiar al unui ulcer gastric. Ceaiurile din frunze de zmeur, tătăneasă, merişor, rădăcină de obligeană reduc aciditatea gastrică. Acestea se prepară separat dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă şi se beau două-trei căni pe zi. Coada-calului este o plantă cu puternice efecte antiacide, având, în acelaşi timp, şi proprietăţi cicatrizante, eficiente în cazurile de gastrită sau de ulcer. Una dintre formele de administrare a acestei plante este pulberea, care se găseşte în plafare. Se recomandă o linguriţă rasă de pulbere de coada-calului, pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi. Rezultate foarte bune în cazul hiperacidităţii gastrice se obţin prin administrarea unui amestec de plante. Se face o infuzie din părţi egale de coada-calului, talpa-gâştei, pătlagină, flori de salcâm şi sunătoare la un litru de apă. Ceaiul astfel obţinut se bea pe parcursul unei zile. Volbura şi ceaiul verde, laxative naturale Dieta săracă în legume şi fructe este principalul factor al problemelor de tranzit intestinal lent. Pentru constipaţia moderată, care nu durează de mai mult de câteva zile, este indicată rădăcina de lemn-dulce. Fitoterapeuţii recomandă administrarea a unu-trei grame de rădăcină pisată înainte de fiecare masă. Tot în cazurile uşoare de constipaţie, efecte deosebite are infuzia de leurdă. Aceasta se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă fierbinte şi se beau două căni pe zi. Decoctul de aloe este şi el un remediu anticonstipaţie. Îl poţi face dintr-o linguriţă de aloe uscată la 250 ml de apă. Îl fierbi trei minute, după care strecori şi adaugi o lingură de miere. Ia câte trei linguri de decoct pe zi, înaintea meselor principale. Pentru constipaţiile cronice, care durează de mai mult de şapte zile, sunt necesare plante cu un efect similar laxativelor din farmacii. Acestea se administrează cât mai rar, numai în caz de nevoie. O astfel de plantă este volbura, care se combină cu ceaiul verde astfel: se pune o linguriţă de amestec la o cană cu apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se bea înaintea mesei. Scoarţa de cruşin este, de asemenea, un bun tratament al constipaţiei cronice. Aceasta se pisează şi se prepară tot sub formă de decoct, cu o linguriţă de praf la o cană de apă. Decoctul îşi face efectul în aproximativ patru ore.