Leacurile Sfintei Hildegard. Plante cu efect terapeutic

O călugăriţă benedictină din Evul Mediu a fost una dintre primele persoane din lume care a scris atât de convingător despre vindecare şi sănătate, punând accentul pe puterile tămăduitoare ale plantelor.

Măicuţa vizionară

Prima femeie medic din Germania, „mama botanicii nemţeşti”, Hildegard von Bingen (1098-1179) a fost poet, profet, compozitoare, consilier al regilor şi al conducătorilor unor biserici, scriitoare, om de ştiinţă şi botanistă, cunoscută astăzi cel mai mult pentru viziunea ei religioasă, muzica sa şi scrierile filosofice. Însă, în timpul vieţii ei, Hildegard era apreciată pentru capacitatea ei de-a tămădui cu ajutorul plantelor de tot felul. Călugăriţa avea în grijă întreaga grădină a mănăstirii Rupertsberg, unde studia şi testa proprietăţile vindecătoare ale ierburilor pe membrii bisericii şi pe oamenii sărmani din apropiere. Într-o perioadă în care cele mai multe femei nu ştiau să scrie şi să citească, Hildegard a reuşit să fie acceptată de medicii vremii şi de marii vindecătorii religioşi, toţi de sex masculin, evident. Nu există certitudini cu privire la studiile medicale ale cunoscutei botaniste, însă experienţa dobândită şi-a spus cuvântul în toate lucrările ei.

Ce principii a susţinut

Sfaturile medicale ale Sfintei Hildegard se bazau pe echilibru în viaţă, armonie şi vindecare holistică. Călugăriţa benedictină propovăduia moderaţia, o alimentaţie bună şi odihnă suficientă, toate acestea fiind componentele medicinei preventive de astăzi. În plus, recomanda rugăciunea şi folosirea plantelor ca adjuvant în tratarea bolilor, cartea ei, „Physica”, rămânând un reper pentru botanişti chiar şi-n zilele noastre. Pentru meritele sale incontestabile, călugăriţa din secolul al XII-lea a fost canonizată în 2012, de Papa Benedict al XVI-lea, care o considera un adevărat model pentru toţi catolicii.  

Ierburi medicinale recomandate

Nu există dovezi ştiinţifice ferme care să ateste eficienţa plantelor medicinale din cartea Sfintei Hildegard, „Physica”, însă s-au făcut auzite destule voci care confirmă calităţile ierburilor cu care a experimentat primul medic de sex feminin din Germania. Astfel, în viziunea botanistei, lavanda poate estompa durerea ficatului sau pe cea a plămânilor dacă este fiartă în vin şi băută caldă. Iar pentru cei care nu preferă vinul, apa îndulcită cu miere şi aromată cu lavandă are acelaşi rezultat pozitiv.

Feniculul ajută atât digestia, cât şi starea psihică, conform cercetărilor călugăriţei germane. „Consumul zilnic de fenicul înlătură indiferenţa şi gura urât mirositoare şi face ca ochii să vadă clar”, stă scris în „Physica”. „Aşa cum sarea echilibrează mâncarea, la fel face şi menta. Adăugată pe carne, peşte şi în diverse piureuri, dă gust bun mâncării şi încălzeşte stomacul, îmbunătăţeşte digestia”, era de părere Hildegard. „Cel care are o paralizie pe limbă şi nu poate vorbi trebuie să-şi pună busuioc sub limbă, pentru a-şi recăpăta vorbirea. Iar cine suferă de febră mare ar trebui să gătească busuioc în vin, cu miere adăugată. Febra va ceda după mai multe guri luate seara”, ne sfătuieşte „mama botanicii germane”.

Cimbrul crud este recomandat persoanelor cu inima slabă şi un stomac problematic. De asemenea, după spusele Sfintei Hildegard, cei îngânduraţi sau întristaţi îşi pot recăpăta bunadispoziţie atunci când consumă asemenea condiment. Urzica nu trebuie consumată crudă din cauza texturii sale aspre, însă, gătită, curăţă stomacul, înlăturând mucusul din el, iar cei care suferă de reumatism trebuie să facă infuzie cu salvie şi să bea întregul conţinut cu mare încredere.

Citeşte şi: 5 motive să foloseşti uleiul de usturoi. Cum îl prepari acasă

Ştiai că...

...Hildegard a avut viziuni încă de la 3 ani, dar nimeni n-o credea? Abia la 40 de ani a fost luată în serios, când s-a decis să asculte un ordin divin: „Fă cunoscute toate minunile trăite, scrie despre ele şi vorbeşte!”