Apneea de somn – atenţie la complicaţii!

Sindromul de apnee în somn reprezintă o întrerupere temporară a respiraţiei poate avea forme uşoare, moderate sau severe. Pentru ca acest diagnostic să fie pus, trebuie să existe 5 pauze de somn de minumum 10 secunde într-o oră de somn.

Apneea obstructivă apare pe fondul existenţei unor ocluzii ale căilor aeriene superioare. În timpul somnului, căile aeriene se pot bloca în urma relaxării musculaturii gâtului şi a limbii. Apneea de somn este însoţită şi de sforăit puternic şi somn neodihnitor. Persoanele cu acest sindrom se trezesc adesea obosite şi se confruntă cu somnolenţă pe parcursul zilei. Obezitatea, amigdalele mărite şi polipii sunt factori de risc ai sindromului de apnee în somn. Ce urmări poate avea Netratat, sindromul de apnee în somn poate duce la complicaţii cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări de ritm, hipertensiune arterială), neurologice (accident vascular cerebral), respiratorii (insuficienţă respiratorie, agravarea astmului bronşic sau a BPOC-ului), diabet zaharat, tulburări erectile şi sindrom metabolic. Nu în ultimul rând, acest sindrom poate creşte riscul de accidente auto, pentru că determină somnolenţă, implicit scade vigilenţa la volan. De asemenea, afectează eficienţa la locul de muncă.

Citeşte şi: Sforăitul, semnal de alarmă pentru apnee

În cazul în care ai simptomele specifice sindromului de apnee în somn, apelează la un medic spcialist în patologia somnului. Pentru diagnosticare, există varianta monitorizării la domiciliu, după care poate fi nevoie, pentru mai multă precizie, de testarea în cadrul unui laboroator de somnologie. În cadrul acestora, există aparatură specială (poligraf, polisomnograf), care monitorizează parametrii somnului.

...în România există peste 80 de laboratoare de somnologie?

Tratamentul acestui sindrom are ca scop restaurarea respiraţiei normale, implicit obţinerea unui somn odihnitor. Persoanele care au formă moderată sau severă de apnee de somn pot beneficia de un tratament ce constră într-o „atelă pneumatică” (aparatul CPAP), adică ventilaţia cu presiune pozitivă continuă. Dispozitivul ţine deschisă calea respiratorie, iar în acest fel nu se mai produc pauzele de respiraţie. Aparatul furnizează aer sub presiune faringelui cu ajutorul unei măşti nazale. Presiunea aparatelor CPAP se reglează în laboratoarele de somnologie. Există mai multe tipuri de astfel de aparate, care sunt recomandate de medic în funcţie de particularităţile fiecărui pacient.

Peste 800.000 de români au sindromul de apnee în somn de tip obstructiv.

Apneea în somn este o tulburare respiratorie nocturnă, ce se manifestă prin opriri sau reduceri substanţiale de respiraţie, însoţite de scăderi ale saturaţiei de oxigen. În funcţie de numărul de evenimente pe parcursul unei ore (stabilite poligrafic sau polisomnografic), diagnosticul pozitiv este de peste 5 IAH (indice apnei-hipopnei/oră). Ca urmare a acestor manifestări respiratorii nocturne, pacientul va avea simptome pe parcursul nopţii ca: sforăitul zgomotos, opriri de respiraţie, mersul frecvent la toaletă, somn agitat.

În timpul zilei, principalele manifestări sunt: somnolenţa excesivă, durerea de cap matinală, lipsa de concentrare şi atenţie. În funcţie de cauzele suspicionate sau de severitatea sindromului, există mai multe tipuri de abordări din punct de vedere medical.

Dacă severitatea este uşoară, sunt suficiente stabilirea eventualelor cauze obstructive şi înlăturarea acestora. Eventual, se recomandă şi purtarea pe parcursul nopţii a unei gutiere mandibulare sau terapia poziţională (dacă evenimentele respiratorii sunt legate de poziţia de dormit pe spate). Dacă vorbim de apnee în somn moderată sau severă, este esenţială iniţierea terapiei CPAP cu mască (aparat de presiune pozitivă continuuă), terapie stabilită prin investigaţia numită titrare.

Pe lângă terapia de bază, se stabilesc eventualele cauze şi se fac recomandări legate de acestea: în caz de obezitate, recomandarea de scădere ponderală, control şi intervenţii chirurgicale specifice (în cauze obstructive ORL), reducere sau renunţarea la consumul de alcool şi la fumat. În toate tipurile de severitate a sindromului, este recomandată respectarea igienei somnului.