Plictiseala poate avea şi părţi bune asupra psihicului

12 martie 2015   Tulburări de personalitate

E adevărat că trăim vremuri în care nu ne mai putem lăuda că avem timp să ne plictisim, spune specialistul în psihologie Odile Charbillac. Modul în care ne gestionăm timpul liber are influenţă majoră asupra apariţiei acestui sentiment relativ neplăcut, numit plictiseală.

Surpriză! Plictiseala face bine

Oamenii de ştiinţă au făcut studii pe această temă şi au descoperit că o astfel de stare prezentă în mod constant în stilul de viaţă al unei persoane poate să ducă la depresii şi chiar la tulburări ale memoriei. Dacă îţi dai voie să te plictiseşti din când în când, să ştii că poţi beneficia din plin de pe urma acestei stări de „repaus“.

Ideea de a planifica totul până la ultimul detaliu în tot ceea ce facem poate avea şi efecte adverse asupra echilibrului psihic. Ordinea strictă şi tendinţa către perfecţiune ne pot transforma în „roboţi“.

Însă doza de plictiseală, luată la nevoie, ne poate salva din haosul lumii vitezei, al orelor fixe şi lucrurilor bine făcute.

Mai poţi citi şi:

- Umorul face bine pentru psihic

- Cum ne influenţează vremea psihicul

- Accesele de furie, semn de boală psihică?

E diferită de lene

Ce este mai exact plictiseala? Ei bine, dispoziţia numită plictiseală se manifestă printr-un sentiment destul de neplăcut şi este total diferită de lene. Aceasta din urmă poate însemna pentru om o evadare din stres.

Plictiseala, însă, ar putea avea ca sinonim termenul de relaxare. Cu o diferenţă notabilă, care constă în faptul că plictiseala nu are un final ştiut şi poate să ducă la dispariţia obiceiurilor sănătoase.

Şi, totuşi, există şi avantaje de pe urma plictiselii

Cert este că nu poţi face nimic să ajungi în starea de plictiseală, acest sentiment apare pur şi simplu. Odată instalată în viaţa ta, trebuie să accepţi ideea existenţei sale. Apoi, trebuie să vrei să tragi foloase de pe urma plictiselii.

Fă-ţi curaj şi renunţă, pe rând, la unele lucruri pe care le faci în mod obişnuit. Spre exemplu, poţi uita pentru câteva zeci de minute de telefon. Fie că e vorba să nu mai vorbeşti la telefon când călătoreşti sau atunci când aştepţi la coadă la cumpărături.

Poţi controla plictiseala, dar pentru acest lucru trebuie să-ţi conştientizezi obiceiurile zilnice. Aruncă o privire pe agenda ta de lucru şi vezi unde crezi că poate interveni plictiseala.

Rezolvă sarcinile care îţi sunt cu adevărat utile şi „scapă“ de cele pe care le făceai doar pentru a-ţi omorî timpul. Acestea sunt producătoare de plictiseală.

În acest fel, în încercarea de a căuta să îţi oferi un timp pentru a te plictisi vei descoperi că ai ajuns în stadiul unei discipline adevărate.

Mai multe