5 factori surprinzători care cresc riscul de demenţă

Sforăitul Nu doar partenerului îi face rău sforăitul. Potrivit unui studiu apnea sau sforăitul este asociat unui risc crescut de Alzheimer. Aceste întreruperi ale respiraţiei în timpul somnului pot reduce alimentarea cu oxigen a unor organe vitale, ceea ce favorizează hipertensiunea arterială şi bolile cardiace. De asemenea, apnea poate creşte şi riscul de demenţă, prin reducerea activităţii cognitive. Izolarea socială Stilul de viaţă afectează foarte mult sănătatea mentală. Printre factorii de risc au demenţei se numără petrecerea timpului liber în singurătate, nivelul redus al educaţiei şi problemele de auz. Prin interacţiunea cu ceilalţi mai ales se pot preveni efectele îmbătrânirii celulare la nivelul creierului. Suplimentele de calciu Cu timpul, suplimentele de calciu au devenit controversate, cu toate că mult timp s-a spus că ajută la prevenirea afecţiunilor osoase. Conform unui studiu realizat la Universitatea din Gothenburg, Suedia, la unele femei aceste suplimente pot creşte riscul de demenţă. Explicaţia specialiştilor este aceea că un surplus de calciu afectează vasele de sânge şi circulaţia sângelui la nivelul creierului care conduc la anumite modificări şi favorizează apariţia demenţei.

Citeşte şi: Cum recunoşti primele semne de demenţă

S-a observat că există o legătură între starea de sănătate a sistemului circulator, a vaselor de sânge în mod special, şi cea a creierului. Hipertensiunea, diabetul, fumatul cresc riscul de boli cardiace, dar şi de demenţă. Protejarea inimii prin adoptarea unei diete sănătoase, monitorizarea tensiunii arteriale previne şi bolile de la nivelul creierului.

Cei care au un somn REM mai scurt la maturitate este posibil să sufere de demenţă. Perioada din ciclul somnului numită REM este caracterizată printr-o activitată mentală intensă care, printre alte avantaje, protejează creierul de efectele îmbătrânirii. În această fază au loc şi visele. Cauzele reducerii perioadei de somn REM sunt anxietatea şi stresul prelungit.