Jocurile - fitness pentru creierul uman

4 februarie 2021   Psiho

Pentru a ne asigura că ducem o viaţă cât mai sănătoasă, sunt necesare monitorizarea stării de sănătate, realizarea unor controale medicale regulate, o dietă echilibrată dar şi monitorizarea şi cultivarea stării de sănătate mintală.

Aceasta din urmă este relativ nou recunoscută de specialişti ca fiind deosebit de importantă pentru sănătatea generală a omului. La nivel mondial, ultimele decenii au arătat o creştere a conştientizării asupra importanţei sănătăţii mintale în asigurarea calităţii vieţii, iar măsuri de încurajare a sănătăţii mintale şi de recunoaştere şi tratare a tulburărilor mintale au fost incluse cu prioritate în obiectivele privind sănătatea publică la nivelul Uniunii Europene şi nu numai.

Fitness pentru creier

Pentru o abordare mai simplistă asupra acestor chestiuni, ne putem gândi la creierul uman ca la orice alt muşchi din corp: pentru a-l întări, avem nevoie de exerciţiu. Se pare că o combinaţie între o viaţă activă din punct de vedere fizic şi realizarea unor exerciţii de stimulare a creierului este cel mai bun fitness pentru creier, întrucât trimite o combinaţie de impulsuri către creier şi antrenează memoria de lucru, aceea responsabilă cu reţinerea informaţiilor pentru utilizarea viitoare. Exerciţiul fizic ridică ritmul cardiac, creierul primeşte mai mult oxigen şi corpul eliberează hormoni care reduc stresul şi anxietatea, creând şi un mediu mai bun pentru învăţare. La rândul lor, exerciţiile pentru îmbunătăţirea memoriei stimulează capacitatea corpului de a se adapta la situaţii noi şi a crea noi legături neuronale, precum şi puterea de concentrare.

Aşadar, pentru a ne antrena creierul, pe lângă exerciţiile fizice putem începe să facem exerciţii de memorie sau să practicăm anumite jocuri, în funcţie de preferinţe. Cu precădere jocurile de cărţi, precum poker, whist sau jocurile de societate precum şahul sau monopoly ne pot ajuta să ne exersăm memoria, gândirea strategică şi capacitatea creierului de a anticipa şi a se adapta, acţionând ca un exerciţiu de fitness pentru minte.

Pokerul, joc al minţii

Pokerul este un joc distractiv pentru socializarea cu prietenii, însă şi un exerciţiu extrem de util pentru antrenarea funcţiei cognitive, exersarea memoriei şi abilităţii de anticipare. Reguli poker sunt simple, iar jocul are numeroase variante şi poate fi adaptat pentru orice situaţie. Deşi este numit joc de noroc, pokerul este considerat, precumşahul, un sport al minţii, adică un sport la care contează abilităţile intelectuale şi nu cele fizice. Astfel, acest joc necesită dezvoltarea şi aplicarea unei strategii, precum şi adaptarea acesteia în funcţie de dezvoltarea jocului şi de ceilalţi jucători, sporind astfel capacităţile creierului de rezolvare a problemelor, de planificare şi de adaptare. În cadrul unui joc de poker, un jucător îşi creează planuri şi analizează situaţii, luând decizii calculate la fiecare pas. În funcţie de rezultatul jocului, jucătorul îşi va revizui strategia pentru a încorpora lecţiile învăţate, utilizând astfel intens capacitatea creierului de a anticipa, a învăţa şi de a se adapta.

Şahul, jocul strategilor

Şahul este cunoscut ca un sport care dezvoltă capacitatea de gândire strategică şi concentrarea. Prin însăşi regulile sale de joc,şahul necesită dezvoltarea unei strategii şi adaptarea permanentă a acesteia în funcţie de jocul adversarului. Mai mult decât atât, chiar şi jucătorii amatori învaţă câteva scheme clasice de joc, deschideri şi strategii care presupun memorarea unor şiruri de mutări. De asemenea, şahul antrenează ambele emisfere ale creierului, necesitând şi gândire logică şi structurată, dar şi abilităţi creative.

Puzzle-ul, joc de tipare

Puzzle-urile pot ajuta, de asemenea, la antrenarea creierului uman întrucât necesită abilităţi de recunoaştere a tiparelor, gândire critică şi abilitatea de găsire a soluţiilor. Desigur, cu cât puzzle-urile sunt mai complicate, cu atât sunt mai dificil de rezolvat, iar creierul depune mai mult efort pentru a le rezolva, antrenându-se din greu. Cu toate acestea, o abordare treptată este mai eficientă pe termen lung şi în antrenarea creierului, aşa cum este şi în antrenamentele fizice.

Jocurile de strategie

Jocurile de strategie, precum Starcraft sau Civilization 6, stimulează de asemenea activitatea cerebrală prin exersarea memoriei de lucru şi a abilităţii de luare a unor decizii strategice. Acestea pot ajuta şi la dezvoltarea abilităţilor de orientare spaţială, a celor de recunoaştere a tiparelor şi coordonarea ochi-mână.

Jocurile video, unelte de învăţare

Jocuri de acţiune şi rol, precum Witcher 3 sau Mass Effect pot stimula raţionamentul inductiv şi capacitatea de luare a deciziilor. Deşi jocurile video nu sunt în general privite ca fiind utile, ci doar distractive, acestea aplică o presiune asupra creierului de a se adapta permanent şi rapid la schimbări din joc, presiune care poate stimula creierul în mod similar cu cea necesară pentru situaţii din viaţa curentă, precum orientarea în traficul din oraş sau învăţarea limbajului.

Jocurile de simulare

Jocuri precum Microsoft Flight Simulator X sau Sim City ne pot ajuta să ne exersăm procesul decizional într-un mod similar cu cel din viaţa reală, iar simularea unui mediu real ne poate ajuta să învăţăm prin imitaţie, aplicând ulterior mai rapid în mod real decizii pe care le-am luat anterior în situaţii întâlnite în joc.

Toate aceste sporturi şi jocuri ne pot ajuta să ne exersăm diverse abilităţi ale creierului şi să stimulăm astfel buna funcţionare a acestuia, într-un mod distractiv. Jocurile şi exerciţiile pot fi considerate astfel unelte pentru dezvoltarea şi învăţarea continuă, atâta timp cât sunt privite în ansamblul general al asigurării unei stări optime de sănătate fizică şi mentală, care presupune menţinerea unui echilibru.

Mai multe