10 situaţii în care ai nevoie de un psihoterapeut
Dificultăţile în reglarea emoţiilor, eficienţa scăzută la serviciu, la şcoală etc., confruntarea cu modificări sau perturbări ale somnului sau ale apetitului, dificultatea de a construi şi a menţine relaţii, confruntarea cu o traumă concretă, lipsă de bucurie pentru activităţile obişnuite sau hobby-uri, tristeţea, sănătate fizică precară, dependenţele sunt câteva dintre semnele clare că nu este ceva în regulă în viaţa noastră şi avem nevoie de sprijinul unui psihoterapeut, consideră cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Iată cele mai importante 10 semnale de alarmă:
1. Dificultăţi în reglarea emoţiilor
În timp ce cu toţii ne simţim trişti, anxioşi sau furioşi la un moment dat în viaţa noastră, este important să fim atenţi la cât de des sau cât de intens simţiţi aceste emoţii. De exemplu, la bărbaţi, depresia este adesea ratată, deoarece temperamentul scurt sau iritabilitatea lor este asumată în mod greşit ca o trăsătură masculină. “Pe lângă depresie, furia necontrolată poate reflecta şi sentimente negative despre sine sau despre lume, frustrare sau un răspuns slab reglementat la stres. În mod similar, dacă cineva se simte continuu trist, gol şi dezinteresat de tot, poate fi un semn de depresie clinică. La copii, în loc să experimenteze o tristeţe crescută, mulţi manifestă iritabilitate, furie sau ostilitate faţă de ceilalţi. Psihoterapia vă poate ajuta pe dumneavoastră sau copilul dvs. să gestionaţi emoţiile mai eficient, deoarece presupune un spaţiu obiectiv şi confidenţial care permite persoanei să exploreze sentimentele incomode, să-i înţeleagă cauzele profunde, să o plaseze într-un context şi să înveţe noi modalităţi, mai sănătoase, de a depăşi acele sentimente”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Eficienţă scăzută la serviciu, la şcoală ş.a. contexte
O scădere a performanţei la locul de muncă sau la şcoală este un semn obişnuit în rândul celor care se luptă cu probleme psihologice sau emoţionale. Dezechilibrele psiho-emoţionale pot afecta atenţia, concentrarea, memoria, energia şi pot duce la o apatie care afectează plăcerea de la locul de muncă sau chiar dorinţa de a munci, de a începe sau duce anumite sarcini la bun sfârşit. “Acestea pot duce de asemenea, la lipsă de interes şi la erori la locul de muncă sau de studiu, ceea ce poate produce o slabă calitate a rezultatului scontat. Acest lucru se poate dovedi chiar riscant pentru dvs. sau pentru cei din jur. Căutarea asistenţei unui terapeut vă poate ajuta să vă reglaţi în mod eficient comportamentul, respectiv răspunsul la provocările vieţii şi să învăţaţi modalităţi adaptative de gestionare a stresului prin rezolvarea activă a problemelor şi strategii de relaxare”, declară psihologul.
3. Confruntarea cu modificări sau perturbări ale somnului sau ale apetitului
Dezechilibrele psiho-emoţionale pot avea un impact profund asupra somnului şi apetitului. O persoană care este anxioasă poate avea insomnia sau un somn agitat, în timp ce cineva care este puternic deprimat ar putea dormi ”tot timpul” (nejustificat de mult). “În mod similar, când sunt copleşiţi de stres, unii oameni mănâncă în exces pentru a-şi potoli emoţiile, în timp ce alţii consideră că abia pot mânca. Deci, dacă observaţi că aţi mâncat sau dormit mai puţin sau mai mult decât de obicei pentru o perioadă lungă de timp, ar putea fi timpul să apăsaţi butonul de pauză şi să evaluaţi în mod serios situaţia”, afirmă cunoscutul psiholog român.
4. Dificultatea de a construi şi a menţine relaţii
Sănătatea noastră emoţională poate avea impact major asupra relaţiilor noastre într-o varietate de moduri - ar putea determina o persoană să se retragă de lângă cei apropiaţi, poate provoca insecuritate într-o relaţie sau poate duce la înclinarea puternică a unei alte persoane pentru sprijin emoţional (dependenţă). “În plus, persoanele care se luptă cu probleme psihologice sau emoţionale pot avea, de asemenea, dificultăţi în cultivarea relaţiilor la locul de muncă sau la şcoală, lucrul în echipe sau comunicarea cu superiorii, colegii sau subordonaţii. Toate aceste situaţii pot influenţa relaţiile noi sau preexistente. Dacă de multe ori vă aflaţi în conflict cu ceilalţi sau aveţi probleme în comunicarea sentimentelor personale, terapia vă poate ajuta. Un terapeut calificat vă poate dezvolta abilităţi sociale, cum ar fi asertivitatea respectuoasă”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
5. Confruntarea cu o traumă concretă
Persoanele cu antecedente de abuz fizic, sexual sau alte traume pe care nu şi le-au vindecat pe deplin pot beneficia enorm de pe urma terapiei. Psihoterapia permite unei persoane să exploreze aceste experienţe dureroase cu cineva care are experienţă în a asculta aceste probleme într-un spaţiu confidenţial şi liber de judecată şi poate ghida procesul de vindecare emoţională.
6. Lipsă de bucurie pentru activităţile obişnuite sau hobby-uri
Oamenii care se luptă cu probleme psiho-emoţionale se simt adesea deconectaţi sau înstrăinaţi de viaţă. În consecinţă, îşi pierd interesul pentru lucrurile pe care de obicei se bucurau să le facă, indiferent dacă era vorba de hobby-uri sau de socializare. “Cele mai frecvente cauze ale dezinteresului perpetuu şi ale sentimentului de goliciune interioară includ depresia, durerea sau abuzul şi/sau neglijarea cronică din copilărie. Izolarea crescută, apatia faţă de viitor şi chiar dorinţa de a nu fi în viaţă, sunt semne că persoana ar putea experimenta depresie sau o altă formă de tulburare de dispoziţie. Astfel, psihoterapia poate ajuta pe cineva care suferă de depresie sau probleme legate de dereglarea emoţiilor prin a-l ghida să-şi dea seama ce îl împiedică să se simtă bine, cum să scape de gânduri şi comportamente negative pentru a se reconecta cu ceea ce îi aduce bucurie”, afirmă specialistul.
7. Tristeţea
Fie că este vorba despre un divorţ, o despărţire sau pierderea unei persoane dragi, depăşirea durerii de orice fel poate fi un proces lung şi dureros, mai ales dacă nu aveţi cu cine împărtăşi acea povară emoţională. Calvarul este de două ori mai dificil pentru cei care suferă pierderi semnificative într-un interval scurt de timp. “Terapia sau consilierea pentru durere emoţională pot ajuta oferind un loc sigur şi plin de compasiune pentru a procesa pierderea şi toate emoţiile dureroase care apar odată cu aceasta. Ghidajul unui specialist are în vedere susţinerea etapelor procesului de doliu şi se asigură că acesta este dus până la capăt (fără blocaje) şi este parcurs într-un ritm şi timp sănătos”, susţine psihologul Laura Maria Cojocaru.
8. Sănătatea fizică lasă de dorit
Nu acordăm sănătăţii psiho-emoţionale acelaşi tip de atenţie ca şi sănătăţii fizice şi este o eroare uriaşă, având în vedere că sunt interconectate. Problemele psiho-emoţionale cauzate de stres, cum ar fi anxietatea şi depresia de exemplu, au atât efecte directe, cât şi indirecte asupra sănătăţii noastre fizice. “În mod direct, deoarece problemele psihologice afectează sistemul nervos central, care la rândul său are un impact asupra tuturor celorlalte sisteme de sănătate (endocrine, imune, cardiovasculare, cerebrovasculare etc.) şi indirect, acestea sunt asociate cu o serie întreagă de condiţii de sănătate fizică, inclusiv dureri de cap, oboseală, dureri musculare, reactivitate cardiovasculară mai mare, sistem imunitar slab, inflamaţie cronică etc. Deci, dacă suferiţi de oricare dintre aceste condiţii de sănătate de mult timp, aţi putea beneficia de tratamentul şi sprijinul unui profesionist instruit în sănătate mintală, emoţională”, explică specialistul.
9. Dependenţele
Când ne aflăm sub stres mental sau emoţional, apelăm la lucruri care sunt satisfăcătoare, amorţitoare, distrăgătoare sau distructive, pentru a face faţă - consumul de substanţe, jocurile de noroc, sexul, relaţiile toxice, consumul excesiv de mâncare, dulciuri ş.a. Pe termen scurt, orice dependenţă poate ajuta temporar la ameliorarea sentimentelor nedorite, cum ar fi lipsa de speranţă, anxietatea, iritabilitatea şi gândurile negative. Dar, pe termen lung, agravează de fapt aceste dificultăţi şi duce la pericole serioase legate de sănătatea, chiar viaţa persoanei.
“De aceea, dacă tu sau persoana iubită vă luptaţi cu dependenţa, este crucial să căutaţi ajutor profesional cât mai curând posibil. Un prieten sau un membru al familiei poate să sprijine, dar nu poate fi un centru personal de reabilitare. Este important să aducă persoana cu probleme cât mai aproape de căutarea tratamentului potrivit. De asemenea, este important să reţineţi că forţarea cuiva să urmeze un tratament adesea nu funcţionează, dar motivarea acesteia să dorească să facă schimbarea se dovedeşte de obicei eficientă. Evitaţi să-i faceţi să simtă ruşine sau vinovăţie, ci determinaţi-i mai degrabă să vorbească despre asta. Programaţi-le o întâlnire la psiholog şi mergeţi cu ei dacă asta îi ajută”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
10. Căutarea succesului şi performanţei în diverse aspecte de viaţă
“Terapia vă poate ajuta să deveniţi o persoană mai bună, atât în relaţie cu sine, cât şi cu ceilalţi. Un terapeut calificat vă poate ajuta să vă descurcaţi şi să înţelegeţi mai bine situaţiile interpersonale din diverse contexte de viaţă (sănătate, familie, cuplu, prieteni, şcoală, job, finanţe). Vă poate ajuta să înţelegeţi propriul rol într-o situaţie şi ce puteţi face diferit pentru a obţine un rezultat mai bun. Mai mult, vă poate ajuta să înţelegeţi mai bine punctul de vedere al celorlalţi, astfel încât să fiţi mai conştienţi de impactul dvs. asupra altora şi astfel să deveniţi mai eficienţi în acţiunile voastre”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).