Prof.dr. Alexandru Rafila: «Tratamentele naturiste nu pot înlocui vaccinurile»

Prof.dr. Alexandru Rafila, preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie şi membru în Comitetul Permanent al Comitetului Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru Europa, ne-a răspuns la câteva întrebări legate de temerile vaccinării.

Click Sănătate: De ce credeţi că a devenit vaccinarea un subiect controversat?

Alexandru Rafila: Vaccinarea a devenit un subiect controversat, în opinia mea, din mai multe motive. Primul motiv cred că este legat de faptul că majoritatea bolilor prevenibile prin vaccinare au dispărut din peisajul cotidian şi pentru că oamenii, nemaivăzând cazuri de poliomielită, difterie, tetanos, se gândesc că nu este necesar să îşi vaccineze copiii, pentru că aceste boli practic au dispărut. Nu este aşa. Dispariţia acestor boli este condiţionată de menţinerea unui acoperiri vaccinale de 95%, iar scăderea acoperirii vaccinale sub 90% devine îngrijorătoare, pentru că face posibilă reapariţia acestor boli pe care le considerăm dispărute. Al doilea motiv pentru care acoperirea vaccinală a scăzut este legat de o efervescenţă a întoarcerii la principiile naturiste, care sunt foarte bune în multe privinţe, dar nu în prevenirea bolilor infecţioase. Să ne gândim că tratamentele naturiste ce stimulează imunitatea pot înlocui vaccinarea este o eroare. Eu nu neg utilitatea unor astfel de tratamente, dar în niciun caz nu le putem înlocui cu vaccinurile, care şi-au dovedit eficienţa şi care salvează milioane de vieţi în fiecare an, lucru măsurabil în cazul în care comparăm cifrele de azi cu cele de acum 20-30 de ani, şi cu altfel de tratamente sau principii care nu pot decât să îmbunătăţească senzaţia de sănătate, dar nu pot să prevină o boală transmisibilă.

Click Sănătate: Unii părinţi refuză să îşi vaccineze copiii, de teama posibilelor reacţii adverse. Ce sfaturi aveţi pentru aceşti părinţi?

: Aceşti părinţi ar trebui să se informeze, iar prima sursă de informaţie ar trebui să fie medicul de familie. Informaţii publice se mai găsesc şi pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică (

). Din păcate, dacă o să daţi o căutare legată de vaccinuri pe internet, primele site-uri care apar ca şi frecvenţă a căutării sunt cele care se referă la sfaturile care sunt date părinţilor să nu îşi vaccineze copiii. Sunt vehiculate tot felul de teorii fără niciun fel de fundamentare ştiinţifică. O să vă dau două exemple. În primul rând, relaţia dintre vaccinul rujeolic şi autism, care este o chestiune total neadevărată, a fost bazată pe un aşa-zis studiu care a fost infirmat şi s-a dovedit că frecvenţa autismului este similară, indiferent dacă micuţii sunt vaccinaţi sau nu. Nu există nicio legătură între autism şi vaccinul rujeolic. Cel de-al doilea exemplu este legat de conţinutul de mercur şi cel de aluminiu. Cantităţile acestora sunt mult mai mici decât cele pe care le ingerăm în fiecare zi. Mai mult, mercurul care se găsea în componenţa mertiolatului, care este un conservant, practic aproape a fost eliminat, puţine vaccinuri îl mai conţin. Iar aluminiul, care este un adjuvant, adică face ca vaccinul să fie eficient, este în cantitate infimă. Consumăm tot felul de produse care sunt în recipiente din aluminiu, utilizăm folia de aluminiu şi aşa mai departe, şi ne gândim că aluminiul conţinut într-un vaccin poate să influenţeze starea de sănătate a copilului pe termen lung, ceea ce nu este adevărat.

Vaccinurile trebuie să aibă două calităţi, verificate de cei care le acordă autorizaţie. Autorizaţia de punere pe piaţă certifică faptul că vaccinul, în primul rând, este sigur, acesta este primul lucru care se solicită; înseamnă că nu produce reacţii adverse importante care să pună în pericol viaţa pacientului sau a copilului. Cel de-al doilea element este legat de eficacitatea vaccinului, care arată faptul că, în urma administrării, produce reacţiile la care ne aşteptăm. Trebuie să ştiţi că vaccinurile nu oferă protecţie 100%; oferă totuşi protecţie în grad mare, de 90%, dar fiecare persoană are o reactivitate individuală şi poate sau nu să dezvolte un răspuns protector. Acest element de eficacitate al vaccinării este foarte important, iar vaccinurile incluse în programul naţional de imunizări din România sau din orice altă ţară (avem un program asemănător cu ceea ce se întâmplă în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană) sunt eficace, adică au o valoare dovedită de prevenire a bolilor transmisibile. Se fac studii care să ne arate că după vaccinare există un nivel de anticorpi care să te ferească de îmbolnăvire. Ideea că este bine să trecem prin boală mai bine decât prin vaccinare nu este bună. Rujeola sau pojarul a produs nu numai complicaţii, dar şi cazuri de deces. Responsabilitatea pentru sănătatea copiilor revine părinţilor.

Care sunt reacţiile adverse ale vaccinurilor?         

: În majoritatea cazurilor, nu sunt reacţii adverse. De obicei sunt dureri sau tumefacţii la locul administrării, eventual subfebrilitate pentru câteva ore, rareori sunt reacţii adverse generale care să se manifeste cu un sindrom febril sau cu alte lucruri mai spectaculoase. Dacă vă aduceţi aminte, acum 2-3 ani a fost o problemă legată de vaccinarea BCG (contra tuberculozei), când a fost incriminat un vaccin din import ce a înlocuit un vaccin românesc ca producând frecvent reacţii adverse. Probabil că acolo au fost anumite erori legate de modul de administrare a vaccinurilor, şi aici cred că e rolul autorităţilor de sănătate publică să instruiască suficient medicii de familie sau medicii de medicină şcolară atunci când apare un produs nou astfel încât administrarea lui să nu producă probleme. Nu se poate ca un vaccin care se administrează pe scară largă, la nivel internaţional, să producă în România reacţii adverse şi în alte zone nu. E vorba doar probabil de o neînţelegere a modului de administrare a vaccinului. Cred că lucrul acesta s-a rezolvat între timp, pentru că de la acel episod şi până acum nu au mai fost probleme.

Cât de necesar este vaccinul anti HPV la fetiţe?

: Este foarte necesar. Eu, dacă aş avea o fetiţă, aş vaccina-o, chiar dacă vaccinul este sau nu inclus în programul de imunizări. România este de departe pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte cancerul de col uterin. Acesta nu este un vaccin împotriva cancerului de col, este un vaccin împotriva infecţiei cu virusul papiloma. Anumite infecţii cu acest virus duc la apariţia cancerului de col uterin. Este o legătură de cauzalitate între infecţia cu HPV şi apariţia cancerului de col uterin. S-a luat chiar premiul Nobel pentru stabilirea acestei legături de cauzalitate. În România, nu mai puţin de 2.000 de femei mor în fiecare an din cauza acestei boli. Sunt cel puţin 3.000 de cazuri noi în fiecare an. Trebuie să facem ceva în acest sens. Încercarea din 2008-2009 de a introduce vaccinul în program s-a soldat cu un eşec, doar 2,53% dintre fetiţe au fost vaccinate atunci. Au apărut şi erori de organizare, pentru că nu a fost precedată de o campanie prealabilă, pe de o parte, iar pe de altă parte, vârsta la care s-a recomandat vaccinarea probabil că pentru modelul cultural din România era puţin prea scăzută. Fetiţele cu vârsta între 10 şi 14 ani ar avea dreptul să fie vaccinate şi există propuneri din partea unor comitete tehnice de a oferi acces liber pentru acest tip de vaccin acestor fetiţe, înaintea începerii vieţii sexuale.

Care sunt contraindicaţiile vaccinării?

: Nu există contraindicaţii absolute. Există contraindicaţii, de pildă, la persoanele infectate cu HIV, anumite vaccinuri precum cele virale vii nu sunt indicate. Este nevoie de evaluări, iar contraindicaţia trebuie făcută de către medicul de familie sau de cel epidemiolog ori infecţionist.

Dar în cazul celor cu boli autoimune?

: Există foarte puţini copii care să aibă probleme legate de autoimunitate. În general, nu sunt contraindicaţii pentru vaccinurile din programul naţional de imunizări.

Există categorii de persoane cărora le este indicată în mod special vaccinarea?

: Vaccinul  antigripal nu face parte din programul naţional de imunizări, el se administrează sezonier la categoriile la risc sau la personalul medical, care ar putea să transmită această infecţie altora. Deci, este vorba de un vaccin care se adresează, în general, persoanelor cu afecţiuni cronice, pentru că o gripă, în cazul lor, poate să complice lucrurile şi să ducă inclusiv la deces. Anul acesta am avut peste 30 de decese datorate infecţiei gripale. Acoperirea minimă a vaccinului recomandată de OMS este de 15%, deci minim 3.000.000 din România ar trebui vaccinaţi. În sezonul acesta s-au vaccinat doar 500.000.