Prof. dr. Gheorghe Peltecu: Din cauza pandemiei, vizitele la medic au fost mai rare

Pandemia a afectat prezentarea la medic pentru controalele periodice, iar multe femei nu au ajuns la controale de specialitate nici când au observat simptome sugestive pentru cancer precum nodulii mamaru sau hemoragiile vaginale. Prof. dr. Gheorghe Peltecu ne vorbeşte despre principalele tipuri de cancer întâlnite la femei – cel de sân şi de col uterin şi face unele recomandări pe care orice femeie trebuie să le cunoască.

.  

Cum a afectat, în mare, pandemia situaţia bolnavilor de cancer din ţara noastră? 

Prof. dr. Gheorghe Peltecu: Pentru pacientele diagnosticate cu cancer sau pentru cele ale căror afecţiuni oncologice a fost început tratamentul, nu s-au înregistrat întârzieri. Au fost înregistrate întârzieri ale tratamentului doar în cazul pacientelor care s-au îmbolnăvit cu virusul SARS-CoV-2 şi a trebuit să amâne intervenţia chirurgicală sau tratamentul citostatic. Se estimează că, din cauza pandemiei şi a fricii de a se îmbolnăvi, multe paciente nu s-au prezentat la controalele medicale periodice sau atunci când au descoperit anumite semne sau simptome evocatoare de cancer (nodul mamar, hemoragie vaginală). Astfel s-a putut ajunge la o întârziere a stabilirii diagnosticului.

2.  Care mai este situaţia cancerului de sân din ţara noastră în contextul pandemiei? S-au observat prezentări mai rare la medic pentru controale sau tratamente? 

Prof. dr. Gheorghe Peltecu: Din cauza pandemiei, vizitele la medic au fost mai rare, chiar şi în cazul sesizării unor semne cum ar fi palparea unui nodul mamar sau modificări ale aspectului sânului. Acest motiv a putut duce la întârzierea momentului de diagnostic. Întârzieri nu s-au înregistrat din momentul stabilirii diagnosticului şi a conduitei terapeutice în comisia oncologică multidisciplinară.

Ce analize sau explorări medicale trebuie să îşi facă orice femeie şi de la ce vârstă pentru a depista din timp cancerul de sân?  

Cancerul de sân este cea mai frecventă afecţiune malignă a femeii. Are incidenţa maximă în perioada postmenopauzală.  Depistarea sa ar fi precoce printr-un program naţional de screening mamografic. Recomandările de a efectua o primă mamografie la femei asimptomatice încep la 45 ani în Statele Unite ale Americii şi la 50 ani în Europa. Examinarea sânilor ar trebui să fie o preocupare a fiecărei femei, iar examinarea medicală palpatorie sau ecografică ar trebui să facă parte din controlul anual după 30-35 ani. 

În familiile cu antecedente de cancer de sân examinarea ecografică efectuată de medici cu experienţă în domeniu ar trebui să înceapă mai devreme. Cancerul de sân cu antecedente familiale poate fi întâlnit şi la 30 ani. Antecedentele familiale includ şi cancerul de san la bărbat, precum şi cancerul ovarian, de colon, endometru sau glanda tiroidă.

Pe lângă ecografia recomandată în perioada premenopauzală şi mamografia în perioada postmenopauzală, imagistică prin rezonanţă magnetică poate clarifica unele cazuri.

Şi la cancerul de col uterin ocupăm un loc „fruntaş” în Europa. Ce ne puteţi spune despre situaţia la zi, legate de pandemie, a acestor cazuri? 

România ocupă, din păcate, un loc de frunte în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin. Este pe locul întâi datorită depistării bolii în în stadii avansate. Cazurile depistate cu leziuni precanceroase sau cancer invaziv au fost tratate corespunzător, fără întârzieri care să le afecteze tratamentul. Există indicii că datorită pandemiei prezentarea la medic a fost mai redusă, afectând eficienţa depistării.

Ce recomandări aveţi pentru femei în vederea depistării la timp a cancerului de col uterin?

Cancerul de col uterin este o afecţiune care poate fi prevenită prin controale ginecologice periodice asociate cu testări citologice Babeş-Papanicolaou şi virale HPV-tulpini de risc cancerigen. Testarea virală HPV a tulpinilor de risc cancerigen creşte acurateţea depistării leziunilor precanceroase ale colului uterin.

Cancerul de col uterin este produs de o infecţie persistenţa cu o tulpină HPV de risc cancerigen. Infecţia generează o leziune precanceroasă, care evoluează, de obicei, mulţi ani, inaparentă, şi care poate fi depistată şi tratată prin metode chrurgicale limitate (conizatie, ERAD, LEEP). 

Cea mai importantă informaţie legată de cancerul de col uterin este aceea că el poate fi prevenit prin vaccinarea femeilor înainte de începerea vieţii sexuale. Un program naţional eficient de vaccinare va duce la eradicarea cancerului de col uterin şi, probabil, a altor cancere induse de HPV (vulvă, vagin, anus, orofaringe).

La ce trebuie să fie mai atente pacientele cu cancer în această perioadă? 

Pacientele trebuie sfătuite să urmeze tratamentul oncologic şi recomandările echipei medicale care le îngrijesc. Să se protejeze pentru a nu se infecta cu virusul SARS-CoV-2, să îşi monitorizeze adecvat bolile asociate prin prezentare la medicii specialişti şi să reflecteze la beneficiile oferite de vaccinarea anti-COVID-19.

Ce sfaturi aveţi legate de vaccinarea anti-COVID-19 pentru pacientele oncologice? 

Cancerul, indiferent de tipul şi localizarea sa, reprezintă o vulnerabilitate faţă de infecţia COVID-19. De aceea, pacientelor oncologice trebuie să li se ofere oportunitatea vaccinării anti-COVID-19 şi tot suportul informaţional pentru a putea opta pentru vaccinare.

Sunt paciente cu cancer care au probabil temeri legate de vizitele în spitale sau clinici de teamă contractării noului coronavirus? Ce efecte are amânarea tratamentului în cazul lor? 

Întârzierea tratamentului unei boli oncologice, fie el chirurgical, medical sau prin iradiere, poate avea impact negativ asupra vindecării sau regresiei bolii. De aceea, bolnavele cu cancer vor fi sfătuite să se prezinte la medic pentru completarea diagnosticului, iniţierea terapiei şi monitorizarea tratamentului.  

Comunicarea personalului medical cu pacientele oncologice trebuie să fie cea mai bună. Triajul epidemiologic şi testarea anti-COVID-19 vor fi obligatorii pentru fiecare vizită în spital. Recurgerea la comunicarea prin telefon, e-mail sau telemedicină este încurajată. Protecţia prin purtarea măştii şi igienă mâinilor este obligatorie. 

CV

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu

• Medic primar obstetrică-ginecologie
• Profesor universitar în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”
• Doctor în ştiinţe medicale
• Are o experienţă de peste 35 de ani, iar principalele sale competenţe sunt ginecologia oncologică, chirurgia laparoscopică şi chirurgia oncologică mamară.
• A profesat în perioada 1992-1996 în străinătate, efectuând stagii de supraspecializare în chirurgia oncologică ginecologică la Spitalul Universitar Lausanne (Elveţia), Universitatea Stellenbosch (Cape Town, Africa de Sud), Mayo Clinic (Rochester, Statele Unite) şi la Memorial Sloane Kettering Cancer Center (New York, Statele Unite).