Prof. dr. Cristian Gheorghe: Bolile inflamatorii intestinale sunt benigne, dar în anumite condiţii

Se observă o creştere a bolilor inflamatorii intestinale în toată lumea, inclusiv în ţara noastră. Prof. dr. Cristian Gheorghe, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, ne vorbeşte despre manifestările acestor afecţiuni, despre tratamentul corect şi despre măsurile care îi ajută pe pacienţi să ducă o viaţă normală.

Click!Sănătate: Ce sunt, mai exact, bolile inflamatorii intestinale?

Prof. dr. Cristian Gheorghe: Bolile inflamatorii intestinale nespecifice (BII) sunt boli cronice ale tubului digestiv cu etiologie multifactorială caracterizate prin infiltrat inflamator al peretelui intestinal, cu evoluţie de obicei progresivă către agravare şi complicaţii, dacă nu se efectuează un tratament corespunzător. Sunt bine conturate două afecţiuni în cadrul BII şi anume boala Crohn (BC)  şi rectocolita ulcerohemoragică (RCUH), aşa cum este numită în România, sau colita ulcerativă (în literatură anglo-saxonă); într-un procent de 10-15% nu se poate face diferenţa între cele 2 afecţiuni şi atunci diagnosticul de etapă este colita nedeterminată. RCUH afectează intestinul gros, cu inflamaţie mucosală superficială extinsă, în pattern continuu, progresiv de la rect către colonul drept cu prezenţa ulcereraţiilor ce determină hemoragie şi uneori complicaţii cum sunt  megacolon toxic sau colita fulminantă. Boala Crohn poate afecta orice segment al tubului digestiv, într-un pattern discontinuu (cu segmente din colon sau intestin subţire  neafectate) prin inflamaţie transmurală (perete inflamat pe toată grosimea lui) determinând complicaţii cum sunt stenozele, fistulele, abcesele;  frecvent este afectat colonul şi intestinul subţire. Uneori există manifestări extraintestinale, cutanate, oculare, osteoarticulare asociate celor intestinale. Bolile inflamatorii intestinale nu sunt cancere, sunt afecţiuni benigne, dar în anumite condiţii - cum sunt evoluţia de lungă durată, afectarea extensivă a colonului (nu numai a rectului) - pot evolua către cancer.

Click!Sănătate: Care sunt simptomele sau manifestările bolilor inflamatorii intestinale?

Simptomele sunt de obicei digestive, cel mai frecvent diaree cronică (scaune moi peste 3 la 24 de ore, cu o durată de peste 2- 3 luni) cu caracter de boală organică (scane cu sânge sau şi puroi, frecvent trezesc pacientul din somn), uneori cu dureri abdominale, scădere ponderală, astenie (aceasta se datorează frecvent sindromului anemic). În boala Crohn, uneori debutul este cu fistule perianale, dureri de flanc, fosă iliacă dreapta cu zgomote abdominale asociate datorită unei obstrucţii de ileon terminal. Pot apărea plăci, noduli dureroşi pe membrele inferioare, ochi roşii cu sau fără tulburări de vedere, dureri de colona lombară (de obicei cu redoare matinală) sau dureri articulare mâini sau glezne. De aobicei, acestea însoţesc manifestările digestive.

Click!Sănătate: Unde se pot adresa persoanele care au astfel de simptome, ce medici trebuie să consulte?

Aceşti pacienţi cu simptome sugestive pentru bolile inflamatorii intestinale ar trebui să consulte la început medicul de familie şi apoi un medic gastroenterolog care să-i indice investigaţii necesare sau să-l îndrume, dacă prezintă criterii de gravitate, către un centru dedicat pentru boli inflamatorii, aşa-numitele centre de excelenţă cu echipă multidisciplinară pentru diagnosticul şi tratamentul complex al acestor afecţiuni. Echipa multidisciplinară cuprinde în afară medicului gastroenterolog specializat în managementul bolilor inflamatorii intestinale, chirurg specializat în intervenţiile dificile ale acestor pacienţi, anatomopatolog specializat în diagnostic al bolilor inflamatorii intestinale, psihoterapeut, asistenţi dedicaţi inclusiv pentru îngrijirea stomelor, imagist dedicat, infecţionist, pneumatolog, oncolog, ginecolog, oftalmolog, dermatolog, reumatolog, nutriţionist, pediatru.  Asemenea centre sunt organizate în structura spitalelor clinice şi institutelor clinice  din multe oraşe din ţară, inclusiv Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, unde îmi desfăşor activitatea.

Click!Sănătate: Care sunt analizele necesare pentru diagnosticarea acestor afecţiuni?

De obicei, trebuie parcurs un algoritm de investigaţii, încpând de la analize simple la investigaţii complexe pentru diagnostic şi diagnostic diferenţial. Astfel, pentru sindromul diareic trebuie luate probe de scaun (coproculturi, coproparazitologic), pentru analiză bacteriologică, parazitologică inclusiv probe pentru Clostridioides Difficile, deoarece infecţiile intestinale sunt cele mai frecvente cauze de diaree organică. Dacă acestea sunt negative, atunci se va indica dozarea de calprotectină fecală pentru a diferenţia o afecţiune organică de una funcţională (sindrom de intestin iritabil), şi probe de sânge pentru sindrom inflamator (proteină C , fibrinogen, hemogramă). Dacă sunt criterii care indică o afecţiune inflamatorie cronică în absenţa unei infecţii intestinale, este indicată explorarea endoscopică/colonoscopică şi prelevarea de biopsii. Uneori este nevoie de explorare tomografică sau rezonanaţă magnetică pentru tubul digestiv; explorarea ecografică abdominală efectuată de un medic cu experienţă în aceste afecţiuni poate fi utilă pentru diagnostic.

Click!Sănătate: Cât de frecvente sunt? Cât români sunt diagnosticaţi cu boli inflamatorii intestinale?

Bolile inflamatorii intestinale nu sunt afecţiuni frecvente, dar sunt în creştere în toată lumea, inclusiv în România. Cele mai multe sunt forme blânde, care necesită tratament conservator, non-biologic. Afectează, de regulă, oamenii tineri, uneori debutul fiind în copilărie. Debutează mai rar în jurul vârstei de 60 de ani. În ceea ce priveşte frecvenţa, pot menţiona, în urma unui studiu multicentric efectuat în România în urmă cu aproximativ 20 ani sub egida Societăţii Române de Endoscopie Digestivă (SRED), publicat în European „Journal of Gastroenterology and Hepatology” în 2004, că  prevalenţa (cazuri de boală vechi şi noi, raportate la 100.000 locuitori) era atunci una dintre cele mai mici din Europa, de 3,93 pe ţară şi de 7,28 în aria Bucureşti. Faţă de 2003, când au fost colectate datele, în 2016, la ultimul recensământ în aria Bucureşti, am avut o prevalenţă de 57 la 100.000 de locuitori. Estimez în aria Bucureşti cel puţin 2.500 de pacienţi cu boli inflamatorii intestinale în 2020. Nu vă pot da date despre prevalenţa în România în 2020, dar vă pot spune că sunt cu tratament biologic aproximativ 1.500 de pacienţi în 2020 în România, cu menţiunea că tratamentul biologic este administrat de obicei în boala Crohn şi formele severe de rectocolită ulcerohemoragică.

Click!Sănătate: Cum modifică stilul de viaţă bolile inflamatorii intestinale?

Pacienţii cu boli inflamatorii au un profil special, sunt de obicei cu un grad crescut de educaţie, preocupaţi de a performa în munca pe care o desfăşoară. De aceea, dacă respectă indicăţiile, stilul de viaţă poate fi neafectat. În perioadele de activitate ale bolii, declanşată de variaţi factori, inclusiv infecţioşi, stresuri majore (decese ale rudelor apropiate, de exemplu), tratamente îndelungate cu antibiotice sau medicaţie antiinflamatorie, este nevoie de spitalizare şi, de aceea, suportul celor din jur este esenţial. 

Click!Sănătate: Pot avea o viaţă normală pacienţii cu boli inflamatorii intestinale?

Desigur, un exemplu evocator este recent medaliata olimpic la înot din SUA. Singura condiţie este  de a  respecta indicaţiile date de medicul gastroenterolog curant cu care pacienţii ar trebui să fie în contact cvasipermanent, după opinia mea. De asemenea, pacienţii trebuie educaţi prin toate mijloacele posibile şi aici am în vedere întâlnirile periodice pe care le avem în „forum” în Institutul Clinic Fundeni ca şi în celelalte centre de excelenţă. Asociaţia Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Intestinale (ASPIIR) are şi a avut un rol esenţial în educaţia  pacienţilor. Nu recomand ca pacienţii să între pentru întrebări şi discuţii pe alte site-uri în afară site-ului ASPIIR, deoarece pot fi informaţii greşite sau chiar dăunătoare. 

Click!Sănătate: Pot fi prevenite bolile inflamatorii intestinale?

Bolile inflamatorii intestinale, aşa cum am menţionat la început, sunt determinate de o constelaţie de factori care trebuie să acţioneze împreună: factori genetici, de mediu, şi am în vedere aici alimentaţia şi sanitaţia, factori infecţioşi-inflamatori, imunologici, microbiota intestinală etc. De aceea, singurul mod de prevenţie poate fi un mod de viaţă sănătos incluzând alimentaţia cât mai naturală, fără aditivi, fără procesare complexă, excluzând de exemplu fast-food-ul.

Click!Sănătate: Care sunt problemele sau provocările pacienţilor cu boli inflamatorii intestinale în contextul pandemiei?

Cele mai importante provocări în această perioadă au fost legate de restricţiile privind accesul pacienţilor în clinică şi, deci, contactul fizic cu aceştia. Evident că nu a fost limitat accesul pacienţilor care reprezintă urgenţe, dar pentru ceilalţi am folosit complexul de mijloace de contact virtual numit „telemedicin”, cu avantajele şi dezavantajele pe care aceasta le presupune. De accea, recomandarea pe care o subliniez din nou este de a menţine o legătură strânsă şi permanentă cu medicul curant. Numai în acest fel putem ierarhiza nevoia de internare şi investigaţii de urgenţă respectând restricţiile impuse de pandemie cu investigaţiile amânate, programate şi eventual reprogramate. În ceea ce priveşte tratamentele injectabile cu medicaţie biologică, acestea au fost efectuate în condiţii de siguranţă în regim de spitalizare de zi, după triaj eficient şi cu respectarea măsurilor impuse cum sunt distanţarea, purtarea echipamentului de protecţie etc. În aceste condiţii, nici unul dintre pacienţii noştri nu a întrerupt medicaţia biologică în această perioadă. Medicul de familie a fost un pilon esenţial în această echipă multidisciplinată pentru prescripţii medicale, pentru contact permanent şi pentru indicăţii de specialitate.

CV

Profesor univ. Dr. Cristian Gheorghe

• Profesor gastroenterologie UMF Carol Davila Bucureşti; sef secţie I gastroenterologie, coordonator laborator endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică, Centrul de gastroenterologie şi hepatologie, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti
• Coordonator al Laboratorului de Endoscopie Digestivă Diagnostica şi Terapeutică
• Preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie
• Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti