Dr. Vlădăreanu: „HPV, singurul responsabil pentru cancerul de col“

9 iulie 2021   Medicii răspund

Despre importanţa educaţiei sexuale şi despre necesitatea informării corecte a populaţiei în privinţa sănătăţii sexuale, am stat de vorbă cu medicul obstetrician Radu Vlădăreanu, profesor universitar, şeful secţiei de obstetrică-ginecologie a Spitalului Elias din Bucureşti.

Click Sănătate: Insuficienta cunoaştere a problemelor de sănătate reproductivă, incluzând aici tehnici contraceptive, naşteri la vârste mici, mortalitatea infantilă şi bolile cu transmitere sexuală, situează România pe unul dintre primele locuri în Europa. Doar Rusia o surclasează. Cât este de oportună educaţia sexuală în şcoli, din punctul de vedere al unui specialist?

Dr. Radu Vlădăreanu: Întotdeauna specialiştii medici vor fi pro-educaţie sexuală, mai ales când vorbim de educaţia genitală, să spunem aşa, a femeii. Întotdeauna ne vom situa de această parte a baricadei, vom susţine acest tip de demers. Falsa pudoare pe care o au unii nu are nici un fel de justificare ştiinţifică şi medicală, atâta timp cât internetul e accesibil în cele mai mici detalii legate de multe aspecte.

Copiii de azi îşi obţin educaţia de pe internet. Din păcate, părinţii şi şcoala se implică prea puţin. Ei au nevoie de îndrumare, pentru că nu au, încă, discernământ.

Cu o incidenţă a sarcinilor nedorite apărute la vârste tot mai mici şi ţinând cont de faptul că prima menstruaţie apare tot mai devreme, când consideraţi că ar fi timpul cel mai bun pentru iniţierea educaţiei sexuale? O mamă care-i vorbeşte fiicei ei de 3-4-5 ani de menstruaţie e deplasată?

În nici un caz nu e deplasată. Sunt lucruri normale, fenomene fiziologice care se întâmplă şi care trebuie explicate fetiţei, fără ocolişuri. Aceşti copii au o cu totul altă gândire, percep lumea cu totul altfel, pentru că au acces la tehnologie de la vârste foarte mici. Trebuie să le spunem de la bun început că acestea sunt lucruri fiziolagice, sunt normale, nu ne ferim de ele, nu le ascundem, nu minţim, nu inventăm poveşti. Asta e părerea mea de specialist. Părinţii ar trebui să aibă discuţii sexuale cu copiii lor încă de cum îi simt pregătiţi. Fiecare familie are metabolismul ei şi fiecare părinte îşi cunoaşte cel mai bine copilul. Astfel că, în acest caz, educaţia sexuală se va face după cum consideră părintele. Din punctul meu de vedere, ea poate să înceapă după 12 – 13 ani, dar ar trebui să existe o minimă cultură, pentru că deja la 16 ani e foarte târziu.

În privinţa prevalenţei infecţiei cu HPV în România, datele puse la dispoziţie de Centrul pentru Informarea asupra HPV situează România pe primul loc în Europa la incidenţa cancerului cervical, urmată de Lituania şi Bulgaria. Sunt date de natură să îngrijoreze. Cum se depistează HPV şi cum arată un comportament profilactic?

HPV este o infecţie tăcută. Este cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală la specia umană. Este evident că 8 din 10 femei vor face această infecţie de-a lungul vieţii şi din păcate un procent din aceste femei care fac infecţia vor dezvolta cancer de col. De aceea e atât de important să ştim, să-l înţelegem.

Dacă vorbim de comportament profilactic, cea mai bună profilaxie e, evident, vaccinarea. Vaccinul împotriva HPV cu siguranţă salvează vieţi, scăzând incidenţa cancerului de col la femeie. Eficacitatea lui a fost demonstrată de 10 ani.

Acum câteva săptămâni s-a încheiat un congres mondial de HPV la Amsterdam. Aici au fost sintetizate date statistice foarte ştiinţific elaborate. Astfel, în ultimii 10 ani, din tot ce am adunat de peste tot în lume, jumătate de milion de femei au fost salvate de cancer de col datorită vaccinării. Deci vorbim de jumătate de milion de femei care trăiesc şi vor trăi pentru că s-au vaccinat. Altfel, erau sau urmau să fie moarte. Cred că e suficient ca să arăt cât este de eficace vaccinarea anti-HPV.

Cum acţionează vaccinul HPV? Cui îi este adresat? Ce le răspundeţi celor care spun că acest vaccin dă sterilitate?

Vaccinul împotriva HPV e un vaccin nonavalent, pentru că are în total nouă tulpini de virus. Are şapte tulpini din categoria celor care dau cancer şi două tulpini dintre cele care dau veruci.

Acest vaccin nonavalent s-a demonstrat, iarăşi, extrem de ştiinţific, că protejează împotriva a 90% din incidenţa cancerului de col. Ce vreau ca cititoarele dvs să reţină de aici este că HPV e singurul responsabil pentru cancerul de col. S-a dovedit că nu poţi să dezvolţi cancer de col în absenţa infecţiei cu HPV.

Adresabilitatea nu se limitează doar la partea feminină. Vaccinul le este adresat în egală măsură şi băieţilor/ bărbaţilor, pentru că protejează împotriva a 95% la sută dintre cancerele anale produse de HPV. Cancerul anal nu e problemă de sănătate publică, dar cu siguranţă acest vaccin ajută şi la asta. Protejează, de asemenea, şi împotriva cancerelor oro-faringiene. Şi la femeie, şi la bărbat, pentru că şi acestea, mare procent al lor, are legătură cu HPV.

Deci multe se leagă de HPV-ul ăsta! Dacă există vaccin împotriva lui, cred că e normal ca oamenii să se vaccineze. Până acum s-au înregistrat 100 de milioane de vaccinări în lumea asta, iar, în privinţa României, nu s-a auzit de reacţii adverse.

Celor care spun că acest vaccin dă sterilitate le răspund că se înşală.

Cum se depistează HPV?

HPV se depistează prin analize locale. HPV e situat în col, deci o analiză locală e tot ce trebuie pentru depistarea HPV.

Se transmite HPV de la mamă la făt?

Sunt diverse studii care leagă transmisia pe verticală de la mamă la făt a HPV. E posibil ca infecţia HPV să poată fi transmisă astfel.

Care este calendarul de vaccinare?

De obicei se fac trei doze, dar studiile mai noi au arătat că şi două sunt suficiente. În ţările slab dezvoltate, şi o singură doză e mult mai bună decât deloc.

Constatăm că, de la an la an, vârsta la care se instalează menstruaţia scade. Există o explicaţie ştiinţifică?

Există o explicaţie şi priveşte progresul informaţional la care au acces aceşti copii. Mijloacele electronice, mediul în care trăiesc şi învaţă, totul îi influenţează. În oraşele dezvoltate, menstruaţia se instalează mai devreme decât în cătunurile uitate de lume, unde nu există nici curent electric. Toate astea ţin de dezvoltarea hipotalamusului, care declanşează mai devreme menstruaţia.

Care sunt metodele contraceptive cele mai indicate in funcţie de vârstă şi starea de sănătate?

Între 20 şi 30 de ani, acolo nu sunt probleme de sănătate, cea mai indicată e pilula combinată (estrogen şi progesteron) sau pilula de a doua zi, dar numai în situaţii de urgenţă. De altfel, aceasta nu e indicat să fie luată decât de maximum două ori pe an, pentru că are o compoziţie hormonală foarte puternică. Între 30 şi 40 de ani se recomandă pilula, fie combinată, fie monohormonală, sau dispozitivul intrauterin. După 40 de ani se poate apela la implantul subdermic sau la contraceptivele injectabile. O soluţie ar putea fi şi sterilizarea trompelor.

Care sunt controalele de rutină pe care ar trebui să le facă orice femeie?

Testul Papanicolau o dată pe an sau când cere medicul pacientei este bine să fie făcut. Este foarte importantă investigarea celulelor cervicale şi identificarea unor posibile anomalii. Pacienta trebuie să ştie că testul PAP e important chiar dacă s-a vaccinat anti-HPV. Pe lângă PAP, mai e nevoie de o analiză a secreţiei vaginale, ecografia transvaginală, examinarea sânilor şi a tiroidei. Sunt controale obligatorii.

CV

Profesor Universitar, Doctor în Medicină (Obstetrică-Ginecologie), Medic Primar Obstetrică-Ginecologie Şef al Clinicii de Obstetrică Ginecologie a Spitalului de Urgenţă Elias din Bucureşti

Coordonator pe probleme medicale şi de management al Maternităţii Elias din 2002

Coordonator Naţional al Atestatului în Ecografia în Obstetrică Ginecologie şi al Atestatului de Medicină Materno-Fetală din 2001

Titular al numeroase cursuri universitare, ce cuprind tematici de obstetrică-ginecologie şi medicină fetală, tratamentul infertilităţii cuplului şi infecţia cu Virusul Papilloma Uman şi implicaţiile acesteia pentru sănătatea femeii, Senologie şi Competenţă în „Ecografie obstetricală şi ginecologică“.

Autor al numeroase lucrări de specialitate, articole, studii şi tratate, publicate în reviste din ţară şi străinătate sau prezentate la simpozioane naţionale şi internaţionale.

Mai multe