Cum se feresc bătrânii de hipotermie când e frig afară

Când temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius, riscul să apară hipotermia şi degerăturile creşte îngrijorător. Hainele groase, soluţia în hipotermie

De ce bătrânii rezistă mai greu la frig? Cele mai importante cauze sunt: stratul adipos redus, metabolismul leneş şi lipsa masei musculare. Împreună, acestea încetinesc organismul, care nu mai produce energie suficientă. Nefiind căldură, apare riscul de vasoconstricţie şi de răcire a corpului, iar acest lucru duce la instalarea hipotermiei.

Manifestată prin pierderi de memorie, stare de confuzie, somnolenţă, lipsă de vlagă şi schimbarea temperaturii şi a culorii pielii, dar şi prin puls slab, hipotermia poate fi fatală dacă temperatura scade sub 30 de grade.

De asemenea, gerul le poate face probleme mari împătimiţilor de băuturi alcoolice, care sunt cei mai expuşi degerăturilor. De regulă, zonele cel mai afectate de degerături sunt extremităţile: degetele, obrajii, nasul şi urechile. Se recomandă evitarea contactului direct cu sursele de căldură, încălzirea zonelor afectate făcându-se treptat.

„Încă de la debutul sezonului rece, odată cu scăderea temperaturii şi a întregului cortegiu de fenomene meteo însoţitoare (vânt, precipitaţii, umezeală), se pot agrava sau chiar declanşa o serie de afecţiuni, fiind expuse îndeosebi categoriile extreme de vârstă, respectiv persoanele vârstnice şi copiii“, explică Ioana Costa, medic specialist medicină de familie la Clinica Polisano, Bucureşti.

Persoanele care suferă de afecţiuni cardiovasculare, cum sunt cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac sunt mai expuse complicaţiilor accentuate de frig ale bolilor.

La temperaturi scăzute, cardiacii pot suferi din pricina creşterii tensiunii arteriale, a tulburărilor de ritm cardiac şi tulburările vasculare periferice cu durere şi de răcire a extremităţilor.

În urma expunerii la frig se reduce fluxul de sânge în zonele periferice, în scopul de a micşora pierderile de căldură. Acest lucru duce la creşterea ritmului cardiac şi a densităţii sangvine, care devine mai vâscoasă, şi se produce o suprasolictare a inimii.

Din această cauză, cardiacii sunt mai expuşi în condiţii de ger să sufere de infarct sau de accident vascular cerebral.

Se recomandă evitarea schimbărilor bruşte de temperatură, din încăperi călduroase afară, în frig, şi invers. Dacă nu poate fi evitată trecerea de la cald la frig, e bine să nu se depună efort, pentru că oricum inima e solicitată pentru adaptarea la noua temperatură. Protecţia oferită de hainele groase, din bumbac, este foarte eficientă.

Durerile articulare se resimt mai puternic pe vreme geroasă şi cu precipitaţii abundente. Crizele de durere se înteţesc cu cât se înaintează în vârstă, iar cea mai întâlnită boală reumatică la persoanele trecute de 60 de ani este artroza.

La frig şi umezeală, boala se accentuează, pacientul fiind nevoit să urmeze tratamente cu analgezice şi antiinflamatoare. Se recomandă evitarea expunerii la temperaturi scăzute, pentru a nu fi grăbită degradarea articulaţiilor.

Pont: Este indicat să se reducă kilogramele în plus, pentru a mişcora presiunea pe articulaţii. De asemenea, este indicată purtarea bastonului şi a încălţămintei ortopedice. Foarte importantă este protecţia încheieturilor cu genunchiere sau cotiere şi evitarea, pe cât posibil, a căzăturilor.

Mai putetţi citi pe aceeaşi temă:

• Bătrânii activi trăiesc cu şase ani mai mult
• Singurătatea, „ucigaşul ascuns“ al bătrânilor
• Un pahar de vin pe zi îi fereşte pe bătrâni de demenţă

Mişcarea întăreşte sistemul imunitar

În sezonul rece, sistemul imunitar este mai slăbit, iar acest lucru ne face să fim mai vulnerabili în faţa bolilor. Răceli, gripe, viroze, crize de astm, toate se accentuează pe vreme rece. Frigul şi precipitaţiile inflamează căile respiratorii şi favorizează instalarea afecţiunilor respiratorii şi pulmonare.

Se recomandă respiraţia pe nas, pentru ca aerul să aibă o temperatură apropiată cu cea a corpului. Exerciţiile fizice au rolul de a mări rezistenţa sistemului imunitar, la fel şi un somn de calitate de cel puţin opt ore pe noapte. Somnul regenerează şi reface imunitatea.

Dr. Ioana Costa

Medic specialist medicină de familie

Clinica Polisano Cuza Vodă, Bucureşti

Nu trebuie uitate accidentele care se petrec după ce se aşterne zăpada şi poleiul, entorsele, luxaţiile şi, mai ales, fracturile, care se tratează mai greu la vârstnici şi sunt periculoase pentru sănătate şi pentru viaţă.

Cea mai bună metodă de apărare este prevenţia. Se recomandă să ne protejăm prin purtarea unor haine adecvate, spre exemplu materiale textile naturale, bune izolatoare de căldură, sau prin suprapunerea hainelor în „straturi“, pentru a creşte confortul termic.

De asemenea, trebuie să se evităm expunerea la frig şi repaus la domiciliu pe cât posibil, să evităm deplasările când pe străzi sunt prezente zăpada, gheaţa şi poleiul. Un mijloc ajutător este bastonul, chiar dacă ne putem deplasa fără.

Nu reprezintă o ruşine şi de multe ori salvează vieţi. În sezonul rece, este necesară respectarea dietelor specifice fiecărei boli şi urmarea de cure cu vitamine, pentru a favoriza întărirea organismului şi adaptarea la noile condiţii sezoniere.