Ce cauze au pierderile repetate de sarcină

Când vine vorba de avortul spontan, sunt unele femei care au o predispoziţie mai mare faţă de altele. E vorba de femeile cu maladii preexistente, ca diabetul şi hipertensiunea. Pentru a limita riscul de avort spontan, aceste femei trebuie să-şi echilibreze mai întâi patologia, înainte să-şi asume o sarcină. Pe acestea, medicul curant le va ţine sub o observaţie specială.

O altă categorie de risc sunt femeile infectate cu un virus (hepatită B sau C, HIV, mycoplasma sau Chlamydia). Din păcate, dintre femeile care au un avort spontan, 20% prezintă riscul altor sarcini pierdute. Există mai multe explicaţii pentru sarcinile pierdute, care, pentru orice femeie sunt traumatizante psihic şi fizic.

Anomaliile cromozomiale

Sunt cea mai frecventă cauză a avortului spontan şi înseamnă că repartizarea perechilor de cromozomi nu se realizează correct. Astfel, există riscul ca segmentele cromozomiale să aibă fie mai mulţi, fie mai puţini cromozomi. Cele mai multe dintre sarcinile cu anomalii cromozomiale se vor opri din evoluţie. Dar faptul că o sarcină sau mai multe au fost compromise nu înseamnă că viitoarele sarcini vor fi cu probleme cromozomiale.

Malformaţiile uterului

Un uter deformat sau prea mic ori prea mare e a doua cauză majoră pentru care o sarcină nu poate fi dusă la termen.

Există mai multe tipuri de malformaţii ale uterului. Uterul septat (e împărţit în două) sau uterul cordiform (în formă de inimă) nu pot permite sarcinii să evolueze.

O altă problemă ar fi colul care nu are capacitatea să stea închis pe toată perioada sarcinii, astfel că riscul ca sarcina să fie compromisă e constant. Un col slab strâns se poate deschide, producându-se astfel un avort spontan.

Citeşte şi: Cât de gravă este sarcina extrauterină

Problemele hormonale

Anumite dereglări hormonale pot fi la originea unui avort spontan. Cea mai frecventă e insuficienţa progesteronului sau defectul de fază luteală. Faza luteală e perioada dintre ovulaţie şi următoarea menstruaţie, caracterizată prin secreţia de progesterone – o hormone esenţial pentru susţinerea sarcinii.

Când acesta e prea puţin, sarcina e pusă în pericol. O femeie care pierde sarcini în mod repetat va fi sfătuită de medicul curant să-şi facă analize hormonale complete. Vestea bună e că această insuficienţă de progesteron se poate remedia prin medicamente, astfel ca acest hormon fără de care sarcina nu poate să existe, să fie în cantităţi suficiente.

O altă anomalie hormonală e hiperandrogenismul. Asta înseamnă că nivelul de testosteron din corpul femeii e foarte ridicat. Hiperandrogenismul e cauzat de ovarele polichistice dar şi acest lucru poate fi remediat prin medicaţie.

Bolile autoimune

Dacă unele boli autoimune agresează sistemele digestiv, nervos sau endocrin, altele afectează direct sarcina. Cel mai mare risc de avort spontan, dintre toate bolile imune, îl presupune lupusul – 10%. De asemenea, sindromul antifosfolipidic, în care sistemul imunitar al mamei atacă pereţii placentei, implică un mare risc de avort spontan. Unele femei cu lupus pot să dezvolte sindrom antifosfolipidic.

Asta nu înseamnă că o femeie cu o problemă autoimună nu poate să nască un copil sănătos şi fericit. Medicul e cel care-i va explica pacientei riscurile şi complicaţiile, dar şi cele mai bune strategii pentru ca sarcina să fie dusă la termen.