Care sunt cauzele sarcinii oprite din evoluţie
O sarcină oprită în evoluţie înseamnă absenţa semnelor vitale ale fătului. Un diagnostic sigur este pus doar în urma unui examen ecografic, pentru că de cele mai multe ori femeia însărcinată nu are simptome clare. În peste jumătate dintre cauzele sarcinilor stagnate este implicat factorul genetic. Astfel, potrivit statisticilor, în cazul sarcinilor stagnate în trimestrul I, 50% din ţesutul eliminat conţinea anomalii cromozomiale, în timp ce în cazul sarcinilor oprite din evolutie în trimestrul al II-lea, cauza genetică a fost implicată în proporţie de aproximativ 20%. Potrivit medicului giecolog Monica Pandrea, anomaliile cromozomiale au legătură cu vârsta mamei, deoarece în urma mai multor statistici s-a stabilit că, după vârsta de 35 de ani, numărul sarcinilor oprite în evoluţie este mult mai mare decât la femeile care nu au împlinit această vârstă. Afecţiuni uterine Fibroamele uterine sunt o altă cauză a acestei complicaţii a sarcinii, mai ales dacă ele se află în apropierea locului unde este implantat embrionul sau dacă alimentarea cu sânge a placentei este afectată.
Şi sinechia uterină (afecţiune care se manifestă prin lipirea pereţilor uterului) poate afecta dezvoltarea unei sarcini, în primele săptămâni. O altă afecţiune răspunzătoare de apariţia unei astfel de probeme este insuficienţa cervicală, mai exact dilatarea colului uterin în trimestrele II şi III de sarcină.
Citeşte şi:
- Sfaturi pentru a rămâne însărcinată
- Cât ai ,,voie" să te îngraşi în sarcină
O gravidă care suferă de diabet zaharat are un risc mai crescut să piardă sarcina, faţă de femeile însărcinate fără probleme de sănătate, spune medicul ginecolog Monica Pandrea.
La fel de predispuse sunt şi femeile care pot face o infecţie în organism pe perioada cât sunt însărcinate. Cele mai preiculoase sunt infecţiile cu Salmonella, Micoplasma urogenitalis, cele cu Chlamydia trachomantis, cât şi cele cu Toxoplasma gondi. Şi boala inflamatorie pelvină constituie un factor de risc.
O sarcină care stagnează poate fi pusă şi pe seama trombofiliei, o afecţiune de coagulare a sângelui. Oprirea în evoluţie apare, cel mai frecvent, după cea de-a zecea săptămână de sarcină. Nu în ultimul rând, afecţiuni ale tiroidei, precum hipotiroidismul şi hipertiroidismul pot fi riscante pentru gravide.
De aceea, este indicat ca o femeie care vrea să rămână însărcinată să facă analize hormonale, ca să se asigure că nu are astfel de probleme de sănătate.
O femeie care a pierdut o sarcină în evoluţie poate să păţească acelaşi lucru şi la o sarcină viitoare. De aceea, e necesar să fie stabilită cauza opririi în evoluţie, pentru a fi tratată, înainte de o nouă sarcină.
Printre simptomele sarcinii oprite în evoluţie se numără sângerări mai mult sau mai puţin abundente (de culoare maro închis ori roşie), cât şi dureri surde sau acute în zona inferioară a abdomenului, care pot fi resimţite şi în labii, anus sau perineu.