Măsuri de tratament în scarlatină

Scarlatina este cauzată de streptococul beta-hemolitic de grup A, cei mai predispuşi la îmbolnăvire fiind copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani. Boala se transmite fie direct, pe calea aerului (tuse, strănut), fie indirect, prin obiecte şi alimente contaminate.

Simptomele bolii

Perioada de incubaţie este între 2 şi 5 zile. Debutul bolii este brusc, cu febră de 39°-40° C, frisoane, dureri în gât, vărsături. Mai pot apărea şi dureri abdominale, iar ganglionii de la nivelul gâtului se pot mări.

La 2-3 zile de la aceste manifestări apare şi o erupţie cutanată. Pe pielea copilului bolnav, în special în zona abdomenului, a coatelor şi a genunchiului, apare o erupţie sub forma unor bubiţe roşii. Erupţia poate să dureze până la 7 zile şi nu va lăsa semne. Apar modificări şi la nivelul limbii. Dacă în prima zi este acoperită cu un depozit albicios, în următoarele zile devine roşie-zmeurie.

Boala este foarte contagioasă la început, când streptococul este prezent în nasul şi faringele bolnavului. La 24-48 de ore de la începerea tratamentului, pericolul ca scarlatina să fie contractată şi de alte persoane este minim.

Exsudatul faringian, pentru diagnostic

Pentru a confirma diagnosticul de scarlatină medicul recomandă exsudatul faringian (arată prezenţa streptococului beta-hemolitic de grup A). Testul se face dimineaţa, pe nemâncate şi înainte ca micuţul să se fi spălat pe dinţi.

Mai pot fi recomandate şi analizele de sânge. În caz de scarlatină, valorile leucocitelor neutrofile şi a eozonofilelor sunt crescute. Şi viteza de sedimentare a hematiilor (VSH ) mărită, este un semn al bolii.

Se tratează cu antibiotic

Copilul cu scarlatină se tratează la domiciliu sau se recomandă internarea, în funcţie de gravitatea simptomelor.

Medicul de familie sau medicul infecţionist recomandă tratamentul cu antibiotice din familia penicilinei sau din clasa macrolidelor, la persoanele alergice la penicilină. Mai pot fi indicate şi medicamentele antipiretice, pentru scăderea febrei. Odihna şi un regim alimentar care să conţină supe, legume şi fructe bogate în vitamina C sunt foarte importante. Medicul chiar poate recomanda suplimente alimentare cu vitaminele B şi C.

Pe toată durata bolii, copilul bolnav trebuie să folosească prosoape şi obiecte de veselă individuale.

Ce complicaţii pot apărea

La unii copii pot apărea complicaţii ale infecţiei, cel mai adesea din cauza lipsei tratamentului cu antibiotice. Otita, sinuzita, pneumonia, meningita şi abcesele sunt cele mai frecvente. De asemenea, mai pot apărea complicaţii toxice, din cauză că în organism este eliberată o cantitate mare de eritrotoxină ( substanţă toxică produsă de streptococul beta-hemolitic de grup A).

Sfat

Persoanele care au intrat în contact cu un copil bolnav de scarlatină trebuie să facă un exsudat faringian, pentru a vedea dacă au contractat sau nu boala.