Ce trebuie să ştii despre retinopatia de prematuritate

Deşi diagnosticată în stadiile incipiente afecţiunea se tratează cu succes, numărul cazurilor creşte de la an la an. Ne explică mai multe despre această boală medicul oftalmolog Cristina Niţulescu.

Această boală este declanşată tocmai de prematuritate, nu incubatorul şi nici lampa cu ultraviolete nu fac asta. Însă, cu cât un copil este mai mic, cu atât riscul să facă această boală este mai mare.

Diagnosticul se pune foarte simplu: se examinează aceşti copii la o lună de viaţă de către un medic oftalmolog specializat în dignosticul acestei afecţiuni. Trebuie examinaţi toţi copiii care la naştere au vârsta de gestaţie mai mică sau egală cu 34 de săptămâni şi/sau greutatea mai mică sau egală cu 2.000 de grame.

Copiii care sunt mai mari, respectiv 35-36 de săptămâni, sunt examinaţi doar dacă au avut anumiţi factori de risc pe care medicul neonatolog curant îi cunoaşte foarte bine.

Tocmai pentru că această boală poate duce la un grad de handicap major – respectiv orbirea – în România s-a înfiinţat în urmă cu 13 ani (în 2002) Programul Naţional pentru Screening şi Tratament al Retinopatiei de Prematuritate, care este finanţat de Ministerul Sănătăţii, coordonator naţional fiind Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu” din Bucureşti.

Retinopatia de prematuritate are 5 stadii. Primele două se pot vindeca de la sine sau pot evolua către stadiul 3, moment în care se indică tratamentul. Stadiile 4 şi 5 sunt stadiile de dezlipire de retină, stadiul 4 presupune dezlipire de retină parţială, iar stadiul 5 – totală. Din păcate, în stadiile 4 şi 5 ajung de obicei copiii care nu au fost examinaţi la timp de medicul oftalmolog sau chiar niciodată.

Un copil care a fost examinat şi tratat la timp ajunge foarte rar la dezlipire de retină. Se mai descrie o formă atipică de retinopatie, denumită agresivă posterioară, care în lipsa tratamentului evoluează rapid spre dezlipire de retină şi orbire.

Există semne care să îi determine pe părinţi să se îngrijoreze? De obicei când copilul este externat din maternitate, boala nu este vindecată. Copilul poate vedea lumina şi obiectele mari, dar boala poate evolua. Simptomele de genul copilul nu urmăreşte sau nu reacţionează la lumină apar mult mai târziu, în stadiul de dezlipire de retină, când deja nu mai poţi face nimic.

Aici este tragedia. Când pleacă din maternitate, părinţilor li se recomandă să meargă cu copilul la control, dar unii refuză pe motiv că nou-născutul vede sau că este prea mic. Din păcate, sunt şi medici de familie sau pediatri care cred acelaşi lucru. Am avut copii pe care i-am adus la control cu ajutorul Serviciului de Asistenţă Socială.

Uneori ajung la oftalmolog când copilul are 4, 5 sau 6 luni, şi spun: „Mi se pare că are o problemă…” Părinţii trebuie să asculte de indicaţiile care li se oferă la externarea din maternitate. Medicul neonatolog le va explica cu siguranţă unde şi de ce anume trebuie să meargă cu el la control. Îi rog pe toţi părinţii de copii prematuri din România să asculte indicaţiile medicului neonatolog!

Tratamentul instituit la timp are peste 95% şanse de reuşită. Tratamentul clasic este laserterapia care necesită sedarea copiilor. Pentru formele agresive, la care laserterapia nu oferea un rezultat optim, de mai bine de 5 ani se practică şi la noi în ţară tratamentul cu injecţie intraoculară cu bevacizumab, o substanţă care poate duce la regresia rapidă a bolii. Părinţii sunt rugaţi să vină la consult cu copiii până când li se spune că s-au vindecat.

Acest lucru este valabil pentru toţi copiii prematuri, fie că au avut nevoie de tratament sau nu. Fiecare caz se vindecă diferit, iar mai ales copiii care necesită acea injecţie trebuie urmăriţi timp îndelungat. Stadiile 4 şi 5 se pot trata doar chirurgical, stadiul 4A de obicei cu rezultat bun, stadiile 4B şi 5 cu rezultat variabil, dar care nu se poate realiza la noi în ţară.

Odată ce ai examinat un copil care necesită tratament, el trebuie tratat în 24-72 de ore de la diagnostic pentru a obţine cel mai bun rezultat.

În România, tratamentul şi toate examinările copiilor sunt gratuite. Laserterapia şi injecţiile intraoculare nu le plăteşte nimeni, sunt decontate de stat. Inclusiv transportul prematurilor din unităţile de nivel inferior – mă refer la maternităţile judeţene, unde nu există medic oftalmolog pentru screening – sau de la domiciliu, dacă provin din familii cu venituri mici, în centrele de retinopatie din ţară, se face gratuit cu ajutorul Serviciului de Ambulanţă.

În ţară sunt 10 centre de screening pentru retinopatie: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Orice nou-născut cu risc, prematur sau nu, este transportat într-un centru terţiar cât mai apropiat. Medicii neonatologi din toate centrele unde nu există oftalmologi pentru screeningul retinopatiei ştiu exact unde trebuie să trimită copiii şi când.

Există protocolul pe site-ul Ministerului Sănătăţii, există ghidurile clinice şi ghiduri de îngrijire a nou-născutului, unde se găsesc toate aceste informaţii. Un lucru foarte important este comunicarea cu părinţii. Ei trebuie să ştie exact de ce trebuie să meargă cu copilul la control şi de ce de mai multe ori.