Cum îi potoleşti tendinţele agresive
T rânteşte uşile şi îţi răspunde răstit? S-ar putea ca, prin acest comportament, copilul să-şi facă dorinţele cunoscute, să scape de unele frustrări şi de depresii. Apariţia unor tendinţe rebele este normală, deoarece adolescentul trece prin schimbări hormonale. Ceea ce poţi face tu este să-l ajuţi să înţeleagă modificările emoţionale cu care trebuie să se confrunte.
Nu-i da lecţii
Evită să începi o discuţie cu adolescentul tău prin a-i spune: „Linişteşte-te odată!”. Va crede că nu-l înţelegi şi că nu-i eşti alături. Mai bine ar fi să aştepţi până ce se calmează, să-l asiguri că ţi se pare important ceea ce i se întâmplă şi că eşti gata să discuţi despre asta cu el.
De asemenea, nu-i vei fi de niciun folos dacă îl învinovăţeşti, dacă îi vorbeşti pe un ton superior („Ştiu eu mai bine!”) sau dacă iei apărarea celor cu care se află în conflict. Încearcă să descoperi toate faţetele problemei şi ascultă-l cu multă răbdare.
Violenţa se poate moşteni
Un adolescent care îşi agresează fizic părinţii sau colegii este greu de strunit. Cauzele comportamentului său pot fi chiar violenţa în familie. Psihologul Alina Mirabela Marcu avertizează că „agresivitatea tânărului poate fi întreţinută de părintele dominant, iar dacă în grupul lui de prieteni sunt valorizate comportamentele agresive ca semn de independenţă, atunci el va opta pentru modelul propus de grup”.
În cea de-a doua situaţie, părinţii îl pot îndepărta pe tânăr de anturaj şi-i pot oferi şansa de a se simţi independent lăsându-l să ia singur decizii.
Câştigă-i încrederea!
Lasă-l să se descarce dacă se comportă agresiv când nu-i reuşeşte ceva. Dacă nu doreşte să discute despre cele întâmplate, nu-l sâcâi cu întrebări, evită să faci presupuneri şi să-l cerţi. Convinge-l că poate avea încredere în tine, explicându-i că şi tu ai trecut prin asta la vremea ta.
Păstrează-ţi calmul!
Adeseori, tânărul tinde să te pună la încercare, ca să-ţi vadă limitele. Intenţionat sau nu, te sfidează de câte ori are ocazia sau se comportă altfel decât îi ceri. Ceea ce aşteaptă din partea ta este o reacţie rapidă şi fermă. De aceea, este bine să-ţi înfrânezi mânia şi să nu laşi comportamentul lui agresiv să te înfurie. Evită să-ţi baţi capul contrazicându-l.
Vei reuşi doar să te enervezi. Surprinde-l mai bine cu liniştea ta şi cu deschiderea pe care i-o arăţi pentru a-l asculta şi pentru a-i da posibile răspunsuri la problemele lui. Poate nu-ţi va mulţumi şi nu-ţi va arăta că i-ai fost de un real ajutor, dar sigur aşa vei reuşi să-i câştigi aprecierea.
Când e de mers la psiholog
Ca părinte, nu poţi afla toate motivele care se ascund în spatele schimbărilor de stare ale adolescentului. Iată de ce este bine să ceri sprijinul unui specialist. Poate ţi se pare absurd ca un străin să ştie mai bine ce este în mintea şi în sufletul copilului tău.
Totuşi, un psiholog îl poate ajuta mai mult. Tânărului nu-i va fi teamă să-i spună cele mai intime secrete, dar, dacă te aştepţi la schimbări radicale, află că nu se vor petrece peste noapte.
De la un psiholog va afla multe răspunsuri la dilemele sale şi-şi va tempera pornirile agresive. Dacă vrei să găseşti un psiholog, cere mai multe informaţii medicului tău de familie.