Prevenţia şi educaţia copiilor - esenţiale pentru scăderea riscului de diabet zaharat

Proiectul „înCerc”, demarat de Asociaţia Medicover şi finanţat integral de Fundaţia Jonas & Christina Jochnick, a prezentat astăzi primele rezultate, în cadrul unei conferinţe naţionale.

La eveniment au participat George Istrate - Director General al Asociaţiei Medicover, Georgiana Apreutesei - Manager Proiect, Adrian Peake - Director General Medicover România, Laurenţiu Luca - Director General Synevo România, Daniela Călugăru - Inspector General la Ministerul Educaţiei Naţionale, Prof. Univ. Dr. Maria Moţa - medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, membră a Consiliului Ştiinţific al Asociaţiei Medicover, Dr. Florinela-Adina Cîrstina - preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Programului “înCerc”, Marcin Radziwill - Preşedintele fundaţiei Medicover din Polonia, Adrian Dobre - primarul Municipiului Ploieşti şi prof. Oprea Nicolae Angelescu de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova.

Programul de Prevenţie a diabetului zaharat de tip 2 şi a bolilor civilizaţiei a fost lansat în 2017 în şcolile din municipiul Ploieşti, unde au fost evaluaţi 1343 de copii, elevi ai claselor a V-a, cu vârste de 10 şi 11 ani. Acţiunea a demarat la Ploieşti deoarece judeţul Prahova are prevalenţa diabetului cea mai ridicată din România. În prezent, programul „înCerc” este în curs de implementare şi în municipiul Cluj-Napoca.

Rezultatele trag un semnal de alarmă: 30,16% dintre copiii evaluaţi au risc de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2. Printre elevii examinaţi, s-au regăsit 186 de copii supraponderali şi 278 de copii cu obezitate de diferite grade, iar 353 de copii aveau tensiunea arterială crescută. Rezultatele au mai arătat că sportul nu prea mai face parte din viaţa copiilor, cei mai mulţi având o capacitate de efort fizic scăzută.

Obiectivele programului au fost identificarea copiilor cu risc de a dezvolta diabet zaharat sau alte boli ale civilizaţiei şi generarea unui raport de sănătate pentru copil şi trimiterea lui către părinţi. Copiii depistaţi cu risc de diabet încep Asistenţa individuală Integrată, care constă în 6 sesiuni de consiliere împreună cu părinţii - familia discută cu un medic generalist, un nutriţionist, un specialist în activitate fizică şi un psiholog în încercarea de a îmbunătăţi stilul de viaţă al copilului.

, Director General Medicover România, a spus că în focusul trebuie să fie pe prevenţie şi educaţie. E indicat ca fiecare persoană să-şi asume responsabilitatea pentru starea de sănătate proprie, deoarece diabetul de tip 2 e o boală cauzată de stilul de viaţă.

- Director General Synevo România consideră că este fundamental ca acest program să aibă suportul comunităţii locale şi pe cel al profesioniştilor din domeniul sănătăţii, deoarece în ultima vreme costurile cu problemele de sănătate cresc exponenţial din cauza stilului de viaţă. Programul este foarte util pentru că vine cu date concrete:

Adrian Dobre, primarul municipiului Ploieşti, a declarat că se află în pregătire o serie de acţiuni care să susţină mişcarea de prevenţie a diabetului zaharat, precum worskshopuri cu specialişti în nutriţie, la care să fie prezenţi copiil şi a părinţi sau evenimente cu bucătari care să îi înveţe pe participanţi să gătească sănătos la ei acasă.

Lupta împotriva epidemiei de diabet

a precizat că în prezent avem parte de o epidemie de diabet şi că e nevoie de susţinere administrativă, a mediului academic şi a ministerelor, precum şi de implicarea fiecăruia dintre noi pentru a diminua această problemă. Proiectul

este unul care presupune eforturi uriaşe şi un necesar de resurse imens, dar este extrem de util pentru viitorul copiiilor.

„Sper că acesta va fi programul-pilot pentru un program naţional de prevenţie derulat în cadrul Ministerului Sănătăţii”, a subliniat dumneaei, „dar până atunci fiecare punem o piesă de puzzle şi iată că piesa cea mai importantă, un program structurat, de o asemenea dimensiune se derulează în România”.

De ce e nevoie de prevenţie

Diabetul şi obezitatea merg mână în mână, pentru că oamenii prezentului nu mai aleargă să-şi procure hrana şi, în general, fac mult mai puţin efort fizic decât ar fi necesar pentru o stare optimă de sănătate: „Acum alimentele vin peste noi, nu mai e nevoie de a face un efort suplimentar. Progresele tehnologice, începând cu transportul cu maşina, robotizarea bucătăriei, telefonia mobilă, toate ne-au redus practic consumul caloric”, a afirmat Prof. Moţa. Mâncatul mult şi nesănătos ne dăunează, iar fast-food-ul la care apelează multe persoane creează dependenţă - şi nu una psihologică, ci una la nivel metabolic.

Studiile arată că, în lume, în ultimii 30 de ani, numărul copiilor diagnosticaţi cu obezitate a crescut cu 100%. Statisticile realizate în 1992 indicau 100 milioane de diabetici la nivel mondial, iar în 2017 s-a ajuns la 425 de milioane. În prezent, prevalenţa diabetului în România la populaţia adultă este de 11,6%.

Factorii de risc în diabet

Există două feluri de factori de risc: unii care nu depind de noi (istoria familială, vârsta înaintată, genul - bărbaţii cu diabet sunt mai mulţi decât femeile) şi unii pe care îi putem influenţa - şi aici intervine rolul esenţial al prevenţiei - precum supraponderea şi obezitatea, alimentaţia nesănătoasă, fumatul, consumul crescut de alcool, stilul de viaţă sedentar, stresul.

Simptomele diabetului zaharat

• Senzaţia de sete (se consumă chiar şi 10 l de apă pe zi)
• Urinat mult şi des
• Scădere în greutate, deşi există poftă de mâncare şi mai ales de dulciuri
• Astenie fizică