Mălina Olinescu, sinucidere din cauza depresiei

Perioada Sărbătorilor, apreciază specialiştii, este propice apariţiei tulburărilor psihice. Persoanele cu depresie privesc bucuria celor din jur ca pe o pedeapsă.

Nevoia de a fi în centrul atenţiei, tratată în schimb cu indiferenţă de ceilalţi, poate avea consecinţe fatale asupra unora.Un exemplu este Mălina Olinescu, cântăreaţa care s-a aruncat luni dimineaţă de la etajul şase.

Cântăreaţa a intrat în vizorul românilor odată cu participarea la „Şcoala Vedetelor“. Mălina s-a bucurat de succes încă din 1996, când s-a lansat în industria muzicală alături de Călin Geambaşu, Călin Goia de la Voltaj, Adrian Despot, Lili Sandu şi Nadine.

În timp, rigorile muzicii s-au schimbat, noua generaţie de artişti a făcut pact cu playback-ul şi ţinutele sumare, şi mulţi oameni talentaţi au fost „obligaţi“ să se retragă de pe scenă.

Când preţul succesului este prea mare În general, de la retragerea din lumina reflectoarelor şi până la depresie nu e decât o chestiune de timp. Problemele mintale apar adesea în rândul celor ignoraţi, care suferă în relaţii neîmplinite sau cei părăsiţi.

Dacă unii reuşesc să se reinventeze şi se dedică unui alt domeniu, alţii rămân datori succesului. La acesta se adaugă şi problemele din viaţa sentimentală, care cresc vulnerabilitatea în faţa depresiei. Posibil ca acest lucru să se fi întâmplat şi în cazul Mălinei Olinescu. Apropiaţi de-ai vedetei vorbesc de o ceartă cu iubitul său, Sebi, cu o zi înaintea deciziei radicale.

Nu este însă singurul eveniment neplăcut trăit de cântăreaţă, aceasta trecând printr-un divorţ, în anul 2007.

Specialiştii spun că este un motiv puternic pentru ca psihicul să fie cutremurat şi să fie nevoie de tratament specializat. Răniţii în dragoste suferă de tulburări obsesiv-compulsive, cauzate de modificările de natură chimică din creier.

Serotonina, substanţa care aduce fericirea, scade dramatic la depresivi şi provoacă reacţii afective grave care se produc la nivelul creierului, după spre exemplu, destrămarea unei relaţii.

Cercetătorii au observat că la persoanele care suferă din dragoste, nivelul de serotonină (substanţă responsabilă cu fericirea) din creier este scăzut şi se produc tulburări obsesiv-compulsive.

Acest fapt este întărit de declaraţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, conform căreia dragostea face parte din registrul maladiilor, fiind trecută la tulburări mintale. Vestea bună este că ne „vindecăm“ de ea în cel mult patru ani, spun reprezentanţii OMS, care sugerează că dragostea provoacă dependenţă. Şi că starea mintală a unui om care trăieşte o despărţire poate da naştere unor reacţii psihice fatale.

Posibil ca şi în cazul Mălinei, depresia cauzată de problemele sentimentale au condus la decizia radicală, sinuciderea.

Mălina s-a aruncat în această dimineaţă de la etajul şase, unde avea apartamentul. Aceeaşi metodă la care a apelat şi tatăl său, Boris Olănescu, în urmă cu treizeci de ani. Prin urmare, şi vulnerabilitatea genetică poate fi una dintre cauze.

Dacă te simti copleşit, nu sta singur! Compania cuiva care să-ţi înţeleagă suferinţa e esenţială. Acceptând ajutorul faci un pas important spre vindecare. E important ca în momentele cu mare încărcătură emoţională să nu reacţionăm impulsiv. Lucrurile care par într-un fel într-un moment pot fi diferite mai târziu.

Dă-ţi o lună sau măcar jumătate din ea pentru a te mai gândi. În contrast cu starea de bucurie exprimată de cei din jur, persoanele singure sau care se simt neîmplinite conştientizează şi mai mult nefericirea.

Ele se pot simţi abandonate, fapt ce le poate produce sau accentua o stare depresivă. Privind în trecut, aproape fiecare fiinţă poate găsi perioade dramatice, care păreau de netrecut. Dar în timp s-au dovedit doar nişte experienţe de viaţă. Învăţând din ele, dăm sens vieţii“.