Cum poţi reduce riscul de demenţă

De exemplu, inhibitorii acetilcolinesterazei ar putea stimula capacitatea pacienţilor de a desfăşura activităţile de zi cu zi, au spus experţii în timpul prezentării orientărilor revizuite. De asemenea, ei au declarat că speră ca tratamentele ar putea încetini sau chiar preveni dezvoltarea bolii Alzheimer , cea mai comuna cauză a demenţei, precum şi alte forme ale funcţiei cognitive aflate în declin. „Sunt tot mai multe dovezi că demenţa Alzheimer nu este doar o chestiune de soartă, a remarcat dr. Frank Jessen, director al Departamentului de Psihiatrie şi Psihoterapie de la Spitalul Universitar din Koln. 'Există, probabil, căi de a reduce riscul de a dezvolta o asemenea tulburare. Regula de aur este: ceea ce ajută inima, ajută, de asemenea, creierul“, a declarat specialistul, citat de Agerpres. Tensiunea arterială mare, diabetul zaharat, fumatul şi excesul de greutate cresc riscurile de a apariţie a demenţei, spun experţii. Exerciţiile fizice şi viaţa socială activă pot ajuta la încetinirea dezvoltării simptomelor, care pot include pierderea de memorie, dificultăţi în planificare şi organizare, dezorientare şi modificări de personalitate. Nu există nici o dieta anti-demenţă ca atare, au spus experţii, care au precizat că există dovezi că peştele este benefic ca şi aşa-numita dietă mediteraneană, caracterizată prin consumul de fructe, legume, nuci, cereale, grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, precum şi prin limitarea consumului de carne roşie şi sare. Experţii consideră contraindicată administrarea medicamentelor de substituţie hormonală pentru prevenirea demenţei, mai notează agenţia DPA. Un număr de 1,5 milioane de persoane cu acest tip de afecţiune trăiesc în Germania, doua treimi dintre ei suferind de boala Alzheimer, iar numărul este în creştere, în contextul îmbătrânirii populaţiei. Membrii familiei care au grijă de pacienţii cu demenţă ar trebui să primească mai multă susţinere, susţin experţii. În viziunea lui Wolfgang Maier, fost preşedinte al Asociaţiei Germane pentru Psihiatrie, Psihoterapie şi Psihosomatică (Deutsche Gesellschaft für Psychiatrie und Psychotherapie, Psychosomatik und Nervenheilkunde, DGPPN) şi unul dintre iniţiatorii revizuirii ghidului medical cu privire la demenţă, îngrijirea personală ar trebui privită ca fiind la fel de importantă cum este tratamentul medicamentos.