Ce spun specialiştii despre extirparea preventivă a sânilor
Actriţa hollywoodiană, care la 4 iunie va împlini 38 de ani, a recurs la ablaţia preventivă a ambilor sâni, pentru a preveni apariţia posibilelor tumori mamare, la care este predispusă.
Investigaţiile pe care le-a făcut i-au dat Angelinei o veste cât se poate de nefericită: este purtătoarea mutaţiei genei BRCA1, care îi măreşte riscurile de până la 70% să dezvolte cancer mamar până la vârsta de 70 de ani.
Pentru a preveni situaţia cu care s-a confruntat mama sa timp de zece ani, care a murit la vârsta de 56 de ani din cauza cancerului, Angelina a decis să facă dublă mastectomie.
Metoda radicală de a preveni instalarea tumorii mamare a trezit multe controverse.
Exemplul Angelinei, de urmat?
Omul de ştiinţă britanic Richard Francis, cercetător coordinator la „Breakthrough Breast Cancer“, atenţionează că mastectomia nu este neapărat cea mai potrivită soluţie pentru persoanele purtătoare a mutaţiei genei BRCA1.
Pentru Angelina, această intervenţie a fost una necesară, dar nu se aplică pentru toate femeile cu risc mare să sufere de cancer mamar.
„Recomandăm tuturor celor care sunt îngrijoraţi de riscul de îmbolnăvire să discute în prealabil cu medicul specialist“, completează cercetătorul Francis.
Metodă radicală frecventă în alte ţări
Intervenţia la care s-a supus celebra actriţă este, de fapt, una des întâlnită în alte state, cum este Islanda, unde aproape jumătate din femei dezvoltă cancer mamar.
Doctorul primar endocrinolog Corina Neamţu (foto), de la Columna Medical Center, Bucureşti, ne-a explicat ce ar putea preveni apariţia tumorilor mamare prin mastectomie şi ce trebuie să ştim despre această procedură.
„Mastectomia reprezintă o intervenţie chirurgicală majoră, care se efectuează în primul rând persoanelor care prezintă leziuni mamare confirmate histopatologic sau persoanelor cu antecedente heredocolaterale de cancer mamar (la mamă), şi care se dovedesc pozitive ca urmare a efectuării analizei genetice, test BRCA 1 sau 2“, explică medicul specialist cu competenţă în ecografie.
Medicul completează că „această practică este foarte frecventă în ţări precum Islanda, ţară insulară cu populaţie redusă şi consangvinitate ridicată (n.r. - consagvinitate, raportul de rudenie între persoane care au acelaşi tată, dar nu şi aceeaşi mamă), unde una din două femei dezvoltă în cursul vieţii carcinom mamar. Acestea pot opta ca după naştere, dacă se dovedesc a fi purtătoarele mutaţiei cu risc oncogen, sa efectueze mastectomie totală“, încheie doctorul specialist Corina Neamţu. Ce crede psihologul despre gestul Angelinei
Psihologul Lena Rusti
atrage atenţia asupra personalităţii actriţei, care de-a lungul timpului a demonstrat că are curajul deciziilor radicale.
Cândva o persoană a extremelor, actriţa îşi „hrăneşte“ acum nevoia de a face ceva extrem în responsabilitatea pe care o are faţă de familia sa.
, spune psihologul.
Angelina se prezintă ca un model pentru celelalte femei, care sunt în aceeaşi situaţie, arătând că are curajul să ia o astfel de hotărâre. Prin acest act, adaugă
specialistul
actriţa „dă voie şi altor femei să se exprime şi invită pe mulţi bărbaţi să accepte rolul lor suportiv, într-un astfel de proces“, este de părere psihologul Lena Rusti.
În curând venim cu noi detalii despre mastectomia preventivă şi intervenţia necesară de extirpare a sânilor.