Care este cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată în România
La nivel internaţional, din cauza cancerului mor anual 10 milioane de oameni. Cancerul de sân şi cel de plămâni sunt cele mai diagnosticate tipuri de neoplasm, cu 2.26 milioane de cazuri, respectiv, 2.21 milioane, conform celor mai recente date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În România însă, cancerul de sân şi cel de plămâni nu mai sunt cele mai frecvente tipuri de neoplasm nou diagnosticate.
Astfel, în 2020, 12.938 de români au fost diagnosticaţi cu cancer colorectal, mai mult decât cei diagnosticaţi cu cancer de plămân (12.122 pacienţi) sau cu cancer de sân (12.085 pacienţi).
„În ultimele decenii, vârsta medie de diagnosticare a cancerului colorectal a scăzut în mod agresiv. Astfel, dacă la sfârşitul anilor 1980, vârsta medie de diagnosticare a acestui tip de cancer era de 72 de ani, începând cu 2015, din cauza stilului de viaţă şi a factorilor de mediu, ea a ajuns la 66 de ani”, afirmă Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog şi fondatoarea clinicii de gastroenterologie DigestMed.
Citeşte şi: Colonoscopia îţi poate salva viaţa! Află tot ce trebuie să ştii despre această procedură!
33% din decesele prin cancer sunt cauzate de stilul de viaţă şi factorii de mediu
Anomaliile genetice sunt răspunzătoare pentru apariţia cancerului colorectal, însă aceste anomalii pot fi nu doar moştenite din familie, ci şi dobândite ca urmare a stilului de viaţă şi a factorilor de mediu.
Descoperit în stadii incipiente, cancerul colorectal are o şansă mare de succes a măsurilor de tratament. Astfel, rata de supravieţuire la 5 ani este de peste 90%, dacă diagnosticarea este realizată într-un stadiu precoce şi scade până la 14-16%, dacă diagnosticarea este făcută în stadiul IV.
Din fericire, pentru cancerul colorectal sunt disponibile metode eficiente de screening- testul de depistare a hemoragiilor oculte şi colonoscopia. Printre acestea, colonoscopia nu doar că poate diagnostica în stadii precoce cancerul colorectal şi poate identifica modificările precursoare, polipii, dar permite şi îndepărtarea acestor polipi de cele mai multe ori în cadrul aceleiaşi explorări.
Când trebuie începută monitorizarea colonului şi care sunt principalele simptome ale bolii
În cazul persoanelor fără simptome digestive, colonoscopia ar trebui realizată preventiv începând cu vârsta de 50 de ani, investigaţia urmând a fi repetată la distanţă de 10 ani. Totuşi, în cazul persoanelor care au rude de gradul 1 care au fost diagnosticate cu această afecţiune, monitorizarea colonului ar trebui să înceapă la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decat cel mai tânăr caz din familie.
Chiar dacă investigarea regulată a colonului este recomandată abia după 50 de ani, este important ca, indiferent de vârstă, să fim atenţi la o serie de simptome care ar putea semnala o afecţiune gravă.