Află câţi medici pleacă anual din ţară!

Un studiu realizat de către Federaţia Europeană a Serviciilor Publice ca parte a unui proiect European extins, a arătat că aproximativ 3% dintre doctorii români şi 5-10% dintre asistente emigrează în fiecare an. Cele mai frecvente destinaţii sunt: Italia, Franţa, Spania, UK şi Scandinavia. Statisticile arată că din anul 2007, de când Romania a intrat în Uniunea Europenă şi până în februarie 2013, un total de 28,000 de doctori şi 17,000 de asistente au aplicat pentru un post în străinătate, dintre care 80% au fost acceptaţi din punct de vedere al diplomelor şi al limbilor străine cunoscute, etc.

În anul 2010, peste 7,000 de specialişti au părăsit ţara şi peste 4,000 au fost dispuşi să lucreze în străinătate. În 2011, 16,500 doctori şi asistente au semnat contracte de muncă în afara graniţelor ţării, dublu faţă de 2010, când numai 8,100 au semnat astfel de contracte. Printre toţi profesioniştii care îşi caută un loc de muncă în străinătate, angajaţii din sistemul medical se situează pe locul 2 conform statisticilor de emigrare.

“Studiile arată că 80% dintre tinerii absolvenţi sunt pregătiţi să plece peste hotare. Deoarece salariile din România sunt în jurul sumei de 250-300 Euro iar în Europa de Vest sunt de 10 ori mai mari, majoritatea specialiştilor români pleacă în alte tări. În aceste condiţii, clinicile şi spitalele din România au tot mai puţini profesionişti care pot oferi servicii medicale specializate, iar pacienţii sunt nevoiţi să caute ajutor în afara graniţelor tării. O asigurare privată de sănătate este o soluţie accesibilă care oferă servicii medicale internaţionale şi acoperire pentru toate procedurile importante în cele mai bune clinici din Europa şi din lume” , declară Zahal Levy, Preşedintele MediHelp International.

În ceea ce priveşte motivele emigrării angajaţilor din sistemul de sănătate, studiile arată că migraţia din România a fost declanşată odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi începerea crizei economice. Până la sfârşitul anului 2009, această situaţie a început să aibă un impact puternic asupra forţei de muncă din domeniul sănătăţii, a numărului de angajaţi şi salarizării, iar aceste transformări au determinat emigrarea personalului din domeniul sănătăţii, care a devenit o problemă îngrijorătoare. O strategie eficientă pentru aceasta problemă lipseste şi unele dintre măsurile de retenţie a forţei de muncă din zonele rurale nu s-au dovedit eficiente.