Persoanele care au suferit de COVID-19 se pot confrunta cu diferite simptome chiar şi câteva luni după ce au fost declarate vindecate. Pentru ca aceste simptome să nu se agraveze, este necesară o monitorizare.

Principalele organe atacate de virusul SARS-CoV-2 sunt plămânii, inima şi creierul. Dacă cei mai afectaţi sunt persoanele care au avut o formă gravă a bolii, şi în cazul formelor medii sau chiar asimptomatice, simtomele pot persista sau se pot manifesta ulterior. Printre cel mai des întâlnite simptome se numără oboseala, tusea, dificultăţile de respiraţie, durerile în piept, bătăile neregulate ale inimii, durerile de cap, dificultăţile de memorare, de concentrare sau insomnia. Toate acestea pot indica faptul că sistemul respirator, cardiovascular sau neurologic a fost afectat de COVID-19.

 

Testul de anticorpi

Trecerea printr-un episod de infectare cu noul coronavirus nu garantează şi apariţia anticorpilor IgM şi IgG, ceea ce predispune persoana la o nouă infectare. Din acest motiv, la 14 zile după apariţia simptomelor, este recomandată efectuarea lor. Testul anticorpilor este indicat şi persoanelor care au intrat în contact cu o persoană bolnavă, dar care nu şi-au făcut un test PCR şi nu au avut simptome, fiind o o certitudine a faptului că organismul s-a confruntat cu virusul.

 

Tomografia pulmonară

Deoarece sistemul respirator este primul afectat de noul coronavirus, în cadrul protocolului de monitorizare post covid este recomandat şi un CT pulmonar. Această investigaţie poate evidenţia prezenţa bronşiectaziilor, adică dilatarea bronhiilor, şi a leziunilor fibrotice pulmonare, care, netratate, se pot croniciza afectând iremediabil buna funcţionare a plămânilor.

 

RMN cardiac

Un alt organ afectat de coronavirus este inima, multe dintre persoanele care suferă de o formă gravă a bolii fiind cele care aveau deja afecţiuni cronice cardiovaculare. Oboseala persistentă, palpitaţiile şi durerile toracice sunt semne care pot indica o agravare a unei afecţiuni cardivasculare sau chiar aparţia ei. Din acest motiv, specialiştii recomandă şi o evaluare a inimii, ce trebuie să include şi un RMN cardiac.

 

RMN cerebral

Durerile de cap din timpul infectării cu noul coronavirus, care persistă şi după vindecare, precum şi dificultăţile de memorare şi concentrare pot indica apariţia unor probleme neurologice. Chiar şi în cazul persoanelor tinere, COVID-19 poate provoca apariţia accidentelor vasculare cerebrale şi a sindromului Guillain Barre, o afecţiune care provoacă paralizie temporară. Totodată, creşte riscul apariţiei bolilor Alzheimer şi Parkinson. Astfel, un RMN cerebral poate indica în stadiu precoce eventualele modificări neurologice.

 

INFO

Infecţia cu noul virus creşte riscul formării cheagurilor de sânge, ceea ce predispune la infarct şi accident vascular.

 

Sfatul specialistului

Dr. Eddan Athir, medic primar radiologie şi imagistică medicală, Medima Health, Bucureşti

Pneumoniile provocate de SARS-CoV-2, de orice formă şi gravitate, cauzează apariţia unor efecte secundare. În urma scanării CT, descoperim mai multe leziuni şi modificări, care le vor afecta funcţiile pulmonare în viitor. Un exemplu este cel al unui pacient tânăr, în vârstă de 32 de ani, care a avut o formă asimptomatică. Deşi clinic acesta este vindecat, se simte bine, examinarea CT a relevant leziuni extinse la nivel pulmonar. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi până la vindecarea completă şi din punct de vedere imagistic, nu doar funcţional. Noi evaluăm pacienţii la 2-3 luni de la vindecare, iar în funcţie de rezultatele imagistice obţinute, decidem care va fi frecvenţa monitorizării în viitor.