Stresul şi hipertensiunea: cum le gestionăm?(P)

Cum cele mai periculoase boli sunt acelea cărora nu le dăm atenţie. În România cifrele sunt şi mai îngrijorătoare: aproximativ 40% dIn populaţie este hipertensivă, iar 62% dIn totalul deceselor sunt cauzate de bolile de inimă. Cu toate acestea, rata de control a tensiunii arteriale înregistrată în ţara noastră este de doar 18%.

Cum poate duce stresul la hipertensiune

Supranumit ,,boala secolului XXI”, stresul se numără printre principalele cauze ale hipertensiunii. Asociat unor activităţi nocive, precum fumatul, alcoolul în exces şi alimentaţia necorenspunzătoare, acesta creşte şimţitor riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare şi infarctului.

În plus, s-a demonstrat ca stresul contribuie nu doar la creşterea tensiunii arteriale şi aritmie, ci şi la aparitia cheagurilor de sânge, rigidizarea arterelor (ateroscleroza) şi Insuficienţa cardiacă.

În momentul în care trece prin momente stresante, organismul uman produce o serie de hormoni care cresc temporar tensiunea arterială. Acest lucru determină inima sa bată mult mai rapid, iar vasele de sânge (arterele) să se îngusteze.

Ascultă-ţi inima cu atenţie!

De cele mai multe ori nu conştientizăm cât de stresaţi suntem sau tindem să credem ca organismul nostru este imun la stres. În plus, hipertensiunea arterială este, în general, asimptomatică (nu prezintă simptome) şi ne poate induce uşor în eroare că organismul nostru este sanătos.

Din fericire, inima noastră este un indicator precis care ne transmite cand este momentul sa facem schimbări în viaţa noastră pentru a preîntampina posibilele complicaţii. Orice neregulă poate fi usor depistată dacă ne verificăm tensiunea anual - la medic - şi lunar - acasă, cu un tensiometru corespunzător.

Noile generaţii de tensiometre digitale oferă garanţia unor măsuratori exacte, cu condiţia sa respectaţi câteva criterii în momentul în care optaţi pentru un anumit tensiometru.

- Alegeţi un tensiometru digital cu măsurare la nivelul braţului

- Verificaţi să fie un aparat validat clinic de către un Institut Independent

- Alegeţi manşeta conform circumferintei braţului dvs.

- Luaţi în considerare perioada de garanţie oferită de producător

Gama de tensiometre digitale Tensoval este recomandată în acest sens, îndeplinind cele mai stricte criterii de performanţă şi acurateţe. Cele două tensiometre cu măsurare la nivelul braţului, Tensoval duo control şi Tensoval comfort sunt indicate atât pentru monitorizarea tensiunii la domiciliu cât şi pentru uz clinic.

Ce criterii recomandă tensiometrele Tensoval?

- sunt validate clinic de către cele mai prestigioase institute independente de profil, astfel garantându-se acurateţea medicală a valorilor măsurate

- sunt confortabile şi foarte uşor de utilizat

- Tensoval duo control foloseşte două metode de măsurare (auscultatorică şi oscilometrică) şi semnalează aritmiile cardiace, fiind recomandat nu numai persoanelor cu hipertensiune ci şi celor cu diferite tipuri de aritmie cardiacă

- au 5 ani (Tensoval duo control) respectiv 3 ani (Tensoval comfort) garanţie şi oferă service după încheierea acesteia.

Tensoval, un cadou deosebit pentru cei dragi. Acum în noile ambalaje de sărbătoare.

Oferiţi celor dragi un cadou din inimă şi căutaţi în farmacii tensiometrele Tensoval comfort în cutie cadou, gata de pus sub bradul de Crăciun.

Cele mai frumoase cadouri se aleg cu inima!

*Tensoval comfort în ambalaj cadou este disponibil în perioada 15 noiembrie - 24 decembrie 2014 în toate farmaciile partenere. Detalii pe http://hartmann.ro/Tensoval_comfort_in_ambalaj_de_sarbatoare.php

Conform unui studiu recent realizat In 15 ţări europene, românii sunt pe locul 1 în Europa la nivelul de stres perceput. Sub îndemnul “Ascultă-ţi Inima!”, Tensoval îşi propune să atragă atenţia asupra importanţei pe care o au monitorizarea tensiunii şi managementul stresului.

Valoarea etalon pentru tensiunea normală este de 120/80 mmHg, iar o tensiune uşor ridicată oscilează între 120/80 mmHg şi 139/89 mmHg. Hipertensiunea apare atunci când valorile depaşesc 140/90 mmHg.

Unul din primii paşi care trebuie intreprinşi, pe lângă redefinirea opţiunilor în ceea ce priveşte alimentaţia sau consumul de substanţe nocive, este identificarea principalilor factori cauzatori de stres şi gestionarea acestora. Tensiunea se reglează pe masură ce sunt eliminaţi aceşti factori.

Managementul stresuluireprezintă abilitatea individului de a face fata presiunilor zilnice. Experimentarea unor stari de nervozitate fără a putea identifica o cauză pentru acestea, dificultăţile în menţinerea relaţiilor cu ceilalţi, vinovaţia constantă sau incapacitatea de a depăşi probleme sau amintiri negative din trecut sunt semne ale stresului.

Corpul nostru, extrem de receptiv, trece prin trei etape atunci cand stresul işi face apariţia:

-Reacţia de alarmare, cu rolul de a ne proteja: corpul produce adrenalină pentru a recâştiga controlul asupra situaţiei. Creşte ritmul cardiac, muşchii se tensionează, iar respiraţia devine mai rapidă;

-Reacţia de adaptare: În cazul In care stresul persistă, corpul secretă hormoni. Daca acestă perioadă de adaptare durează mai mult timp, fara a exista şi perioade de relaxare, pot aparea o serie de efecte, precum oboseala sau iritabilitatea;

-Epuizarea fizica şi mentala: corpul işi pierde din capacitatea de a lupta, ceea ce permite bolii sa se instaleze.

Desigur, fiecare individ deţine o serie de abilităţi pentru a face faţă situaţiilor stresante. Printre acestea se numără:

-Abilităţile de acceptare: atunci când individul devine conştient de faptul că o situaţie dată nu poate fi controlată sau schimbată şi acceptă acest lucru;

-Abilităţi emoţionale: când individul alege să privească situaţia dintr-un alt unghi, mai pozitiv;

-Abilităţi de acţiune: Individul alege să confrunte problema şi acţionează pentru a produce schimbări;

Cele mai des întâlnite recomandări în managementul stresului sunt următoarele:

- Respiraţia profundă şi conştientăajută creierul să se oxigeneze;

- Exerciţiul fizic: 20 de minute de mers pe jos, zilnic, pot aduce o îmbunătăţire semnificativă. În cazul în care optaţi pentru un program de exerciţii, consultaţi întâi medicul, pentru a vă asigura că nu este prea solicitant;

- Reglarea somnului: lipsa odihnei agravează afecţiunile cardiace şi poate conduce către anxietate şi depresie;

- Petrecerea timpului alături de persoanele dragi;

- Adoptarea unei perspective pozitive;

- Organizarea:prioritizarea activităţilor şi planificarea eficientă a timpului;

- Includerea activităţilor preferate în programul zilnic ;

- Pauze regulate: 10 minute la fiecare 2 ore.

Prin modificarea stilului de viaţă (gestionarea stresului, adaptarea alimentaţiei, creşterea gradului de activitate fizică) vă puteti îmbunătăţi şimţitor valorile tensionale fără a recurge la medicaţie.