Prima strategie naţională pentru combaterea hepatitei C în România

Acesta este primul document prin care societatea civilă propune o politică publică privind combaterea hepatitei C în România.

„România are o problemă cu hepatita C, cum are şi cu multe altele. Conştientizând că aceasta există, împreună putem găsi soluţia. Întâlnirea de astăzi este un pas în identificarea priorităţilor pentru a veni în sprijinul pacienţilor”, a declarat în cadrul evenimentului Eugen Nicolaescu, Ministrul Sănătăţii.

Carta Albă a Hepatitei C în România este un pas concret din planul de acţiune pentru soluţionarea problemei hepatitei C în România, pe care specialiştii în sănătate şi reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi au decis să îl implementeze la finalul anului trecut.

Cu privire la poziţia României pe harta Hepatitei C, conf dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterolog la Institutul Clinic Fundeni afirmă: „România este ţara cu cea mai mare prevalenţă europeană în ceea ce priveşte hepatita C. Am tratat un număr redus de pacienţi, ceea ce înseamnă că avem un bazin mare de pacienţi încă infectaţi cronic. Este o boală vindecabilă dacă este depistată într-un stadiu timpuriu de hepatită cronică. Si chiar dacă investiţia într-un tratament antiviral modern poate ajunge până la 30.000 de euro, nu se compară cu costurile cumulative ale bolii lăsate netrată – care ajunge la ciroză, complicaţii sau transplant, ceea ce înseamnă costuri de sute de ori mai mari”.

Carta Albă a Hepatitei C prezintă situaţia delicată a ţării noastre în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de hepatita C, analizează practicile europene în combaterea hepatitei C şi oferă soluţi pentru o strategie naţională de combatere a acestei boli, în România.

România este situată pe un nedorit loc fruntaş între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei C. Cercetările epidemiologice recente indică un număr de circa 600.000 de români infectaţi, dintre care 80% - 90% cu hepatită C în fază cronică.

Plecând de la estimările actuale, studiile relevă că, în anul 2028, România s-ar putea confrunta cu circa 260.000 de cazuri de hepatită cronică, 100.000 de cazuri de ciroză compensată şi 40.000 de cazuri de ciroză decompensată. O asemenea morbiditate ar pune presiuni majore asupra sistemului de asigurări de sănătate pentru îngrijirea pacienţilor aflaţi în stadii avansate ale bolii.