Tot ce trebuie să ştii despre sarea de bucătărie

1 2 jpg jpeg

Sodiul şi iodul, cei mai importanţi componenţi

Sarea de bucătărie e denumirea populară a clorurii de sodiu (NaCl). Ea conţine sodiu în proporţie de 40%, iar atunci când adaugi sare unui aliment, aportul de sodiu creşte cu 40%, ţinând cont de faptul că produsele alimentare neprelucrate conţin, în mod natural, şi acest mineral. Când cumperi un pachet cu sare, alege întotdeauna unul care să conţină şi iod. Deficitul acestui element duce la probleme ale glandei tiroide, la încetinirea ritmului de creştere la copii, la scăderea capacităţii de efort şi a capacităţii intelectuale. Sarea iodată este foarte indicată mai ales copiilor şi gravidelor, pentru a reduce riscul apariţiei de malformaţii la nou-născuţi. Cantitatea de iod pe care trebuie să o conţină sarea de bucătărie este de 30mg/kg.

Avem nevoie de şase grame zilnic

Cât despre cantitatea de sare pe care este recomandat să o consumi zilnic, aceasta este de doar 6 grame, conform specialiştilor. Atât este suficient organismului, pentru a putea efectua, cu ajutorul sării, contracţii musculare, pentru transmiterea impulsurilor nervoase şi pentru transportul nutrienţilor la celule. Un consum redus de sare poate duce la apariţia crampelor musculare, a ameţelilor, la afectarea balanţei de electroliţi din corp (magneziu, potasiu, sodiu şi calciu). De asemenea, şi un consum mai mare de sare poate avea efecte negative asupra sănătăţii.

Atenţie la excese!

Din cantitatea de sare pe care i-o oferi, organismul foloseşte cât are nevoie, iar restul se depozitează în rinichi. Prin urmare, excesul de sare duce la apariţia unor afecţiuni renale, la creşterea tensiunii arteriale, la retenţia apei în organism. Cu cât mănânci mai multe alimente sărate, cu atât simţi nevoia să bei mai multă apă. Acest lucru afectează activitatea rinichilor, care menţin constantă concentraţia de electroliţi prin creşterea sau descreşterea cantităţii de apă reţinute. Ca rezultat al retenţiei de apă în organism, apare hipertensiunea, un mare risc pentru sistemul cardiovascular.

„Drumul sării”: din ocnă în bucătărie

La noi în ţară, zăcăminte de sare se găsesc în localităţi care au în denumire cuvântul „ocnă”: Ocna Mureş, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Târgu Ocna. Blocurile de sare din ocne sunt sparte şi scoase afară cu ajutorul explozivilor. Apoi, sarea este cărată la suprafaţă de nişte lifturi şi este pusă într-o maşinărie care sparge bucăţile de sare în bucăţi mai mici. Urmează împachetarea lor după mărime şi expedierea spre diverse companii. Sarea nu este folosită numai în alimentaţie, ci şi la împachetarea cărnii, la fabricarea săpunului, a hărtiei, a geamurilor, la purificarea apei, la construcţia de străzi, la modelarea metalelor şi la topirea zăpezii şi a gheţii.