Top 10 cele mai sănătoase alimente

1 2 jpg jpeg

1. Cerealele integrale Fulgii de ovăz, de grâu, de ovăz, de secară şi tărâţele de grâu sunt surse excelente de fibre, de vitamine şi de minerale. Astfel, numeroase studii au arătat că o dietă bogată în cereale intergale uşurează digestia, combate obezitatea, ajută la menţinerea sănătăţii inimii şi la prevenirea diabetului zaharat de tip 2. 2. Orezul brun Orezul se numără şi el printre alimentele care alcătuiesc o dietă echilibrată, dar ai grijă să alegi orez brun sau orez nedecorticat. Aceasta deoarece în coaja orezului se găsesc uleiuri esenţiale, importante pentru menţinerea sănătăţii celulelor de la nivelul întregului organism. Ţine cont de faptul că orezul are un indice glicemic ridicat (50). De aceea, pentru a evita acumularea kilogramelor, este bine să consumi maximum 100 gr de orez fiert pe zi şi numai în combinaţie cu legume precum roşii, castraveţi, dovlecei, ardei, vinete şi varză. 3. Fructele şi legumele colorate Specialiştii recomandă să consumăm zilnic cinci porţii de legume şi de fructe de diverse culori. Aceasta deoarece crudităţile colorate ne asigură aportul necesar de antioxidanţi, inclusiv licopen, nutrienţi care ajută la prevenirea a numeroase boli, inclusiv a cancerului. Aşadar, include în dieta ta zilnică roşii, spanac, urzici, varză, broccoli, ridichii, ceapă, usturoi, salată verde, fructe de pădure (mure, afine), citrice, mere, pere şi pepeni. Ideal ar fi să consumi aceste alimente, pe cât posibil, în stare proaspătă pentru a beneficia la maximum de toate proprietăţile lor. 4. Rădăcinoasele Rădăcinoasele intră şi ele în categoria alimentelor care îţi asigură necesarul zilnic de nutrienţi. Specialiştii spun că rădăcinoasele sunt vitale organismului pentru a funcţiona corect, pentru menţinerea funcţiilor fiziologice şi metabolice la cote optime, dar şi pentru întărirea sistemului imunitar al organismului. În plus, datorită faptului că pot fi conservate, morcovii, sfecla, ţelina, cartofii, păstârnacul, pătrunjelul şi toate legume din categoria rădăcinoaselor sunt salvarea noastră iarna, atunci când organismul este mai solicitat din cauza temperaturilor scăzute şi nu poate benefica de pe urma consumului varietăţii de legume, fructe şi verdeţuri disponibile în celelalte anotimpuri. Poţi consuma rădăcinoase sub formă de salate (crude sau fierte), de sucuri sau în mâncărurile gătite. 5. Peştele Orice tip de peşte, dar mai ales cel gras, precum somonul, heringul, macroul, păstrăvul, sardinele şi tonul au un conţinut ridicat de acizi graşi esenţiali Omega 3, care ajută la menţinerea sănătăţii inimii, dar şi a creierului şi a rinichilor. De altfel, peştele este o sursă de proteine cu puţine calorii, fiind mai indicat decât orice alt tip de carne. Specialiştii recomandă să consumi peşte de două-trei ori pe săptămână. 6. Iaurtul Probioticele conţinute de iaurt, de kefir sau de brânză proaspătă favorizează digestia, stimulează sistemul imunitar, reduc nivelul de colesterol şi al tensiunii arteriale. În plus, consumul zilnic al unui pahar de iaurt proaspăt (100-150 g) intensifică absorbţia mineralelor în organism, în special a calciului şi a vitaminei D, atât de necesare unui sistem osos sănătos. 7. Uleiul de măsline Considerat a fi unul dintre cele mai sănătoase tipuri de grăismi vegetale, uleiul de măsline este bogat în vitamine (A, B1, B2, C, D, E şi K), în antioxidanţi şi în acizi graşi Omega 3 şi Omega 6. De aceea, acest aliment este recomadat atât la gătit, cât şi în terapii pentru diverse boli cum ar fi afecţiunile cardiovasculare, gastrita, ulcerul, diabetul, bolile de ficat sau cancerul. 8. Ouăle Oul este considerat un aliment „complet”. Reprezintă una dintre cele mai bune surse de proteine, iar dacă este consumat crud, se poate beneficia la maximum de calităţile lui ca aliment. De regulă, el se prepară termic din motive de siguranţă şi în acest caz se recomandă ouăle fierte timp de cel mult 60 de secunde. Copiii în creştere şi tinerii pot consuma unul până la cinci ouă pe săptămână. Atenţie însă, dacă sunt consumate prăjite, ouăle pot obosi ficatul. Persoanele care au probleme hepatice, renale sau un nivel ridicat al colesterolului trebuie să fie foarte atente la cantitatea de ouă consumată şi la modul lor de preparare: să nu depăşească două ouă pe săptămână, iar acestea să nu fie preparate prin prăjire. 9. Semniţele de in Seminţele de in stimulează tranzitul intestinal, conferă senzaţia de saţietate şi încetineşte asimilarea grăsimilor în organism. De aceea, specialiştii recomandă curele cu seminţe de in pentru detoxifierea intestinală, în caz de constipaţie, în diferite boli inflamatorii intestinale, în sindromul de colon iritabil, pentru scăderea nivelului de colesterol sau în caz de infecţii urinare şi litiază renală. În plus, datorită conţinutului ridicat de acizi graşi Omega 3 şi 6, seminţele de in menţin sănătatea inimii, au efect antioxidant şi antitumoral, contribuind la prevenirea cancerului sân, de colon şi de prostată. Poţi consuma seminţele de in ca atare, întregi sau măcinate, ori ca ingredient în pâine, prăjituri şi salate. De asemenea, poţi face cure cu ulei de seminţe de in, câte două linguriţe pe zi, sau îl poţi folosi la asezonarea salatelor. 10. Soia Bogată în nutrienţi precum protide, aminoacizi esenţiali, lipide, săruri minerale (calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu şi sodiu), vitamine (A, B1, B2, C, D şi E), enzime, fibre şi proteine, soia este alimentul care poate înlocui cu succes carnea, asigurându-ţi toţi nutrienţii necesari bunei funcţionări a organismului. În plus, datorită conţinutului de lecitină, soia stimulează capacitatea de memorare, iar izoflavonele ce intră în componenţa ei ne protejează împotriva cancerului de sân şi de prostată. Pentru a beneficia de proprietăţile ei, este indicat să consumi soia într-o formă cât mai puţin prelucrată, cele mai recomandate fiind laptele de soia, făina de soia, germenii de soia şi boabele de soia coapte.