Înlocuitori naturali ai zahărului din comerţ

1 2 jpg jpeg

Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară - Romalimenta precizează faptul că aceştia se conformeazã normelor de siguranţă stricte din domeniul alimentar, fiind supuşi unor testări riguroase înainte de a fi autorizaţi pentru consum. În cadrul Uniunii Europene, Comisia Europeană are rolul de a stabili normele privind utilizarea aditivilor alimentari, pe baza testărilor ante-utilizare, dar şi post-utilizare, realizate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA). Scopul acestor cercetări este de a stabili atât nivelul de siguranţă dinainte de permiterea intrării pe piaţă a aditivului în cauză, cât şi după, ţinând cont de noile descoperiri medicale ce apar de la momentul aprobării acestuia. Prin urmare, procedura de testare urmăreşte obţinerea unor informaţii cât mai clare şi argumentate ştiinţific referitoare la efectele pe termen scurt, mediu şi lung rezultate din consumul regulat de E-uri.

Odată stabilită siguranţa utilizării unui aditiv alimentar, Comisia Europeană poate porni procesul de autorizare a acestuia şi stabili modul de utilizare. În plus, se prevăd în regulament detalii clare privind compoziţia şi puritatea aditivului autorizat, astfel încât acestea să fie respectate cu stricteţe de către producătorii de alimente.

Printre cei mai des întâlniţi îndulcitori se numără:

Aspartamul

Este cel mai utilizat îndulcitor hipocaloric în ţările Uniunii Europene. El este folosit în cadrul a peste 6000 de produse, printre care se numără guma de mestecat, gelatina, băuturile răcoritoare, sau dropsurile fără zahăr. Larga răspândire a aspartamului se datorează pe de o parte faptului că e îndulcitorul care se apropie cel mai mult de gustul dulce al zahărului, iar pe de altă parte întrucât studii efectuate în vederea stabilirii eventualelor riscuri privind consumul acestuia l-au declarat sigur.

Mai mult, aspartamul este sigur pentru consum pentru aproape toate categoriile de persoane, inclusiv copii şi femei însărcinate. Singura excepţie sunt persoanele care suferă de o afecţiune genetică rară - fenilcetonuria (PKU), constând în imposibilitatea organismului de a procesa fenilalanina (unul dintre cei doi aminoacizi

Advantamul

Este un îndulcitor concentrat, în funcţie de cum este utilizat, putând fi şi de sute sau chiar mii de ori mai dulce decât zahărul sau alte substanţe utilizate pentru îndulcirea alimentelor. În luna iulie 2013, experţii EFSA au concluzionat în urma unor cercetări amănunţite faptul că advantamul nu prezintă riscuri şi că este sigur pentru consum. În final, trebuie spus faptul că îndulcitorii utilizaţi în industria alimentară oferă şansa persoanelor ale căror afecţiuni nu permit consumul de zahăr să se bucure în continuare de o alimentaţie gustoasă, plăcută, dar şi sigură. Astfel, îşi dovedesc utilitatea şi contribuie la menţinerea unei alimentaţii echilibrate.

Stevia rebaurbiană

La fel de dulce, dar cu mai puţine calorii este şi stevia rebaudiană, o altă alternativă sănătoasă pentru zahărul rafinat din comerţ. Stevia este un îndulcitor natural, cu zero calorii şi gust superior, asemănător zahărului. Extractul de stevie se găseşte pe piaţă sub formă de pulbere, dar şi sub formă lichidă, el fiind indicat chiar şi în cazul dietelor.

Avizat de Uniunea Europeană în noiembrie 2011, extractul purificat din frunze de stevia este primul îndulcitor din sursă naturală, fără calorii, disponibil pentru întreaga familie. În 2012, mai mult de 50% dintre alimentele şi băuturile cu stevia au fost lansate în Europa.

Un studiu recent din Marea Britanie privind comportamentul consumatorilor a arătat că 43% dintre consumatorii care ştiu despre Stevia au o părere pozitivă despre acest îndulcitor. (Martie 2013, Sondaj Consumatori, GSI, UK). Consumatorii pot găsi îndulcitorul de origine naturală într-o varietate de alimente şi băuturi, cum ar fi sucurile carbogazoase, cele de fructe, apele cu formulă îmbunătăţită, iaurturile, produsele lactate şi îndulcitorii de masă.

Îndulcitorii utilizaţi în industria alimentară oferă şansa persoanelor ale căror afecţiuni nu permit consumul de zahăr să se bucure în continuare de o alimentaţie gustoasă şi sigură. Astfel, îşi dovedesc utilitatea şi contribuie la menţinerea unei alimentaţii echilibrate.