Ce să mănânci dacă ai colesterolul mărit

Ce este colesterolul

Colesterolul intră în compoziţia membranelor celulare şi este necesar în sinteza hormonilor. Ficatul produce tot colesterolul de care organismul are nevoie în mod normal, dar acesta se acumulează în organism în cazul unei alimentaţii prea bogate în grăsimi de origine animală. Deşi este vital pentru organism, în cantităţi mari, colesterolul este dăunătoar pentru că se depune pe vasele de sânge şi poate provoaca afecţiuni cardiovasculare.

Nivelul crescut al colesterolului are cauze genetice, însă persoanele care suferă de obezitate şi diabet sunt şi ele predispuse la valori mai mari ale acestuia. Pe lângă predispoziţia genetică, s-a constatat că, printre cauzele creşterii colesterolului, se numără şi fumatul, consumul excesiv de cafea, stresul, unele medicamente, zahărul rafinat şi aditivii alimentari.

Alimente de evitat

În ceea ce priveşte alimentaţia pentru diminuarea colesterolului, este important să limităm aportul de trigliceride alimentare, de provenienţă animală. Cele mai dăunătoare produse sunt grăsimile saturate şi produsele în care acestea se găsesc în cantitate mare precum slănina, cărnurile grase de porc, oaie, vită, mezelurile grase, cârnaţii, organele animale şi în special creierul, pielea de găină.

Alte produse bogate în colesterol sunt ouăle şi mai precis gălbenuşul de ou. De aceea, pentru a normaliza nivelul colesterolului în sânge, nu trebuie să exagerăm cu consumul da gălbenuşuri. Trei pe săptămână sunt suficiente pentru persoanele care au această problemă.

De evitat sunt şi alte produse precum carnea de gâscă, de raţă, îngheţata, prăjiturile cu cremă, frişcă, laptele condensat, brânzeturile grase, caşcavalul, lactatele grase, untul, îngheţata, sardinele, crabii, creveţii, sosurile grase şi mâncărurile prăjite în ulei, unt sau untură, produsele de patiserie.

Iată, în schimb, ce alimente ar trebui să predomine în alimentaţia zilnică în cazul persoanelor cu colesterol mărit!

O alimentaţie bogată în fructe, legume şi carbohidraţi complecşi

Categoriile de produse care ar trebui să constituie baza alimentaţiei pentru persoanele cu dislipidemii sunt legumele, fructele, carbohidraţii complecşi precum cerealele integrale, peştele sălbatic, albuşul de ou, unele oleaginoase.

Există, de asemenea, şi o listă de alimente recomandate deoarece aceste s-a dovedit că pot îmbunătăţi nivelul “colesterolului bun” şi deci au efect protector pentru artere. Acestea sunt: uleiul de măsline, de soia, de floarea soarelui, de porumb, alunele şi seminţele nesărate şi neprăjite, caju crud, alunele de pădure, soia, peştele, vinul consumat în cantităţi mici, ovăzul, boabele, merele, strugurii, citricele.

Exemplu de meniu pentru o zi obişnuită

- Cura cu suc de ţelină. Timp de 21 de zile, se bea dimineaţa pe stomacul gol aproximativ 50 ml de suc;

- Mic dejun. Cereale integrale cu lapte sau iaurt degresat şi fructe proaspete. Dintre fructe, s-a dovedit că scad colesterolul rău următoarele: cireşele, căpşunile, prunele, fructele de pădure, kiwi, mango, papaya, piersicile, perele, zmeura, avocado sau caisele.

- Prânz. Salată mediteraneeană de peşte, cu legume la alegere şi puţin ulei de măsline, pâine integrală, fructe proaspete.

- Cina. Sandwich cu curcan, pâine integrală, fasole boabe şi legume, salată de fructe fără frişcă.

- Gustări. Suc natural de portocale, popcorn fără adaos de brânză şi sare, iaurt degresat cu fructe, 1 felie de pâine integrală cu unt de arahide şi gem ecologic de prune.