Cercetări internaţionale arată că un consum moderat de alcool poate duce la o creştere a aportului de energie din alimentele pe care le consumăm. Când este consumat cu moderaţie, alcoolul din bere nu este doar o substanţă farmacologică, ci şi un nutrient care influenţează metabolismul ţesuturilor din organism, cu efecte îndeosebi asupra nivelului de glucoză din sânge şi cu un conţinut ridicat de energie.

 Relaţia dintre consumul de alcool şi aportul alimentar este una interdependentă şi se referă, bineînţeles, la cantitatea consumată. Unele cercetări clinice indică faptul că în situaţiile de consum moderat, carbohidraţii din băuturile cu conţinut de alcool, cum este, spre exemplu, berea, pot contribui la scăderea greutăţii corporale, dacă înlocuiesc carbohidraţii din anumite alimente.  Consumul moderat este asociat cu un aport mai mare de lipide şi proteine, comparativ cu aportul de carbohidraţi. Explicaţia ar putea fi datorată faptului că alcoolul din bere este la rândul său un carbohidrat fermentat, ceea ce poate reduce motivaţia de a adăuga în dietă şi alte surse de carbohidraţi.     

În plus, berea are în compoziţie doar ingrediente naturale, ce pot asigura substanţe nutritive şi nutrienţi valoroşi pentru nevoile metabolice ale organismului nostru. Prin conţinutul de malţ şi hamei, este o importantă sursă de antioxidanţi şi de fibre solubile, iar datorită drojdiei de bere asigură, proteine şi aminoacizi esenţiali, precum şi numeroase vitamine şi minerale.
Consumul de alcool stimulează eliberarea de dopamină. În cantităţi moderate, acest lucru poate creşte motivaţia de a oferi organismului alimente recompensatoare şi poate genera efecte stimulatoare, cum ar fi o stare de spirit pozitivă şi bună dispoziţie. În schimb, în situaţii de consum excesiv, căile neuronale sunt saturate cu dopamină şi sunt induse efecte sedative, ceea ce poate scădea pofta şi motivaţia de a mânca.      
Alcoolul afectează femeile diferit faţă de bărbaţi în principal datorită compoziţiei corporale diferite şi a greutăţii corporale medii mai mici. În medie, bărbaţii au nevoie de circa 2.500 kilocalorii (kcal) pe zi, în timp ce femeile au nevoie de 2.000 kcal. Femeile au un procent mai mare de grăsimi în corpul lor, deci un procent mai mic de fluide. Deoarece alcoolul este solubil în apă, se distribuie doar în lichidul corporal. Femeile vor avea aşadar niveluri maxime mai ridicate de alcoolemie decât bărbaţii, pentru aceeaşi cantitate de alcool consumată.  
„Consumul moderat de bere ar trebui mereu considerat un supliment şi nu o alternativă la alte obiceiuri sănătoase care, de asemenea, scad riscul apariţiei bolilor cronice, cum ar fi cardiopatia coronariană şi diabetul. Relaţia dintre consumul de alcool şi reducerea riscului pentru apariţia anumitor afecţiuni este exprimată prin curba „J” şi este un rezultat combinat al mai multor studii. Adulţii care îşi limitează consumul de bere la unul sau două pahare pe zi prezintă un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 şi demenţă”, a declarat dr. Corina Zugravu, Preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.