Surditatea, asociată cu creşterea riscului de sinucidere

1 2 jpg jpeg

În Franţa, cinci milioane de oameni au deficienţe de auz, viaţa lor având de suferit. În afara dificultăţilor de comunicare şi a actelor violenţă la care sunt supuse, persoanele cu deficienţe de auz se confruntă şi cu multe alte dificultăţi, informează pourquoidocteur.fr citând un număr al publicaţiei franceze „Bulletin Epidémiologique Hebdomadaire" (BEH) consacrat acestui handicap şi care a prezentat statistici oficiale îngrijorătoare, citată de Agerpres.

Conform unui barometru de sănătate, gândurile de sinucidere sunt de cinci ori mai frecvente la persoanele cu această categorie de handicap decât la populaţia generală. De asemenea, tentativele de suicid sunt foarte frecvente, mai precis de trei ori mai mari pentru bărbaţi şi de două ori mai mari pentru femei decât la persoanele care nu suferă de tulburări de auz. În rândul populaţei generale, gândurile suicidare sunt mai frecvente la femei. "Putem formula ipoteza dacă nu cumva gena asociată cu tulburările auditive, precum şi oboseala legată de dificultăţile de comunicare la ambele sexe sunt atât de importante încât ar permite explicarea în parte a absenţei diferenţelor între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte ideile suicidare existentă în rândurile populaţiei generale", se afirmă în 'Bulletin Epidémiologique Hebdomadaire'. Motivele care explică această stare de rău sunt multe, însă toate se referă la handicapul în sine: oboseala legată de comunicare, limitarea activităţii determinată de handicap şi abuzurile emoţionale la care sunt supuse persoanele cu deficienţe de auz. Deficitul de comunicare duce la un sentiment de izolare privit ca o excludere. Pentru a lupta împotriva acestei ostracizări a unor categorii de populaţie, de la cea mai fragedă vârstă, un program de depistare neonatală a surdităţii permanente a fost lansat în noiembrie 2014 în Franţa. Aşa cum a subliniat Genevieve Gueydan, director general al Fondului Naţional de Solidaritate, accesul la comunicare şi la un limbaj destinat comunicării trebuie să rămână pilonul acestui proiect educaţional, mai notează publicaţia citată.