Speciali┼čtii ECDC ├«┼či exprim─â ├«ngrijorarea. Acoperirea vaccinal─â antigripal─â este ├«n sc─âdere ├«n Europa (P)

1 2 jpg jpeg
  • Rata acoperirii vaccinale antigripale nu a crescut de la pandemia din 2009, iar acest lucru este ├«ngrijor─âtor. Europa este singura regiune ├«n care acoperirea vaccinal─â este ├«n sc─âdere ├«n multe dintre ┼ú─âriÔÇŁ, a men┼úionat Dr. Pasi Penttinen, Coordonator al Programului de Supraveghere pentru Grip─â ┼či Virusuri Respiratorii, Centrul European de Prevenire ┼či Control al Bolilor (ECDC)
  • ÔÇťVaccinurile gripale disponibile ┼či utilizate de peste 60 de ani sunt bine tolerate ┼či eficiente ├«n prevenirea at├ót a formelor u┼čoare, c├ót ┼či a formelor severe de grip─â. La nivelul popula┼úiei v├órstnice, vaccinarea reduce morbiditatea asociat─â gripei cu p├ón─â la 60% ┼či mortalitatea cu p├ón─â la 80%ÔÇŁ, a declarat Prof. Univ. Dr. Victoria Aram─â, specialist boli infec┼úioase, Institutul Na┼úional de Boli Infec┼úioase ÔÇťProf.Dr. Matei Bal┼čÔÇŁ
  • ÔÇťO ┼úar─â bogat─â investe┼čte ├«n preven┼úie, o ┼úar─â s─ârac─â investe┼čte ├«n tratament. Rom├ónia ar trebui s─â scape de ideea c─â suntem o ┼úar─â s─ârac─âÔÇŁ, a declarat Dr. Valeria Herdea, Pre┼čedinte al Asocia┼úiei Rom├óne pentru Educa┼úie Pediatric─â ├«n Medicina de Familie (AREPMF)

├Än egal─â m─âsur─â, raport├óndu-se lacontextul actual, ├«n care acoperirea vaccinal─â a sc─âzut alarmant ┼či Rom├ónia se confrunt─â cu o epidemie de rujeol─â, s-a conturat mai mult ca oric├ónd necesitatea unei discu┼úii realiste ┼či argumentate despre vaccinare ca act de preven┼úie responsabil, inclusiv vaccinarea antigripal─â, afl├óndu-ne la ├«nceputul sezonului gripal 2016-2017.

Statistici europene despre grip─â ┼či vaccinare antigripal─â

Centrul European de Prevenire ┼či Control al Bolilor (ECDC) ÔÇô agen┼úie de referin┼ú─â a Uniunii Europene ├«n domeniul protec┼úiei sanitare ÔÇô a fost reprezentant─â la Forumul Stop Grip─â de c─âtre Dr. Pasi Penttinen, Coordonatorul Programului de Supraveghere pentru Grip─â ┼či Virusuri Respiratorii, care a prezentat statistici relevante la nivel european despre grip─â ┼či vaccinare antigripal─â.

Recomand─ârile ferme ale Consiliului European din 2009 ┼či ale Grupului Strategic Consultativ de Exper┼úi (SAGE) din cadrul Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii din 2012 ├«n ce prive┼čte vaccinarea antigripal─â vizeaz─â ├«n continuare urm─âtoarele categorii: v├órstnici (+65 de ani), pacien┼úi cu afec┼úiuni cronice, personal medical, copii sub cinci ani ┼či femei ├«ns─ârcinate. Acoperirea vaccinal─â recomand─â pentru grip─â este de peste 75%.

ECDC monitorizeaz─â severitatea fiec─ârui sezon gripal ┼či, c├ónd se impune, transmite alerte autorit─â┼úilor din statele membre ┼či comunit─â┼úii din domeniul s─ân─ât─â┼úii publice, informeaz├ónd publicul despre m─âsurilor de preven┼úie.Re┼úeaua VENICE (Vaccine European New Integrated Collaboration Effort) a ECDC urm─âre┼čte ┼či monitorizeaz─âutilizarea vaccinurilor gripale la nivelul fiec─ârei ┼ú─âri, ├«n mod specific pentru anumite categorii de popula┼úie.

ÔÇť├Än sezonul gripal 2008/2009 ┼či 2012/2013 acoperirea vaccinal─â la v├órstnici (+65 de ani) a fost de peste 70% ├«n Olanda, Irlanda de Nord, Sco┼úia ┼či Anglia, ├«n timp ce ├«n unele ┼ú─âri Baltice a fost raportat─â o acoperire de doar 1%. ┼×ase ┼ú─âri europene nu monitorizeaz─â vaccinarea antigripal─â pe grupe de v├órst─â specifice: Grecia, Cipru, Bulgaria, Cehia, Liechtenstein ┼či Belarus. ├Än sezonul gripal 2012/2013 acoperirea vaccinal─â antigripal─â ├«n Rom├ónia a fost de 53%, ├«n cre┼čtere fa┼ú─â de sezonul anterior, ├«n timp ce Polonia, Germania ┼či Italia au raportat o sc─âdere a acoperirii vaccinaleÔÇŁ, a precizat Dr. Pasi Penttinen.

2 jpg jpeg

România - statistici oficiale sezonul gripal 2015-2016

Conform datelor Centrului Na┼úional de Supraveghere ┼či Control al Bolilor Transmisibile, ├«n sezonul gripal 2015-2016 num─ârul cazurilor confirmate cu grip─â ├«n cadrul supravegherii afec┼úiunilor clinice compatibile cu gripa (ILI) a fost de 1.064 cu virusuri gripale tip A ┼či 110 cu virusuri gripale tip B. Din cele 4.263 cazuri de afec┼úiuni clinice compatibile cu gripa raportate, un procent de 55,5% s-au internat (2.366 cazuri), iar cele mai multe cazuri care au necesitat internarea au fost persoanele cu v├órst─â de peste 65 de ani.

În cadrul campaniei naţionale de vaccinarea antigripală, în sezonul 2015-2016, au fost distribuite de către Ministerul Sănătaţii pentru vaccinarea grupelor populaţionale aflate la risc 642.810 doze de vaccin gripal. Au fost vaccinate 636.755 persoane, acoperirea vaccinală în populaţia generală fiind de 3,2 %.

Sezonul 2015-2016 a fost mai sever dec├ót cel anterior. Propor┼úia cazurilor de grip─â ┼či infec┼úiile respiratorii severe (SARI) confirmate cu virus gripal A(H1)pdm09 pentru care a fost men┼úionat─â ventila┼úia a fost mai mare ├«n acest sezon (47%) fa┼ú─â de sezonul precedent (29%). Rata pozitivit─â┼úii pentru SARI confirmat cu virus gripal A(H1)pdm09 a ├«nregistrat valoarea cea mai ridicata la grupa de v├órst─â 50-64 ani (32%). Rata fatalit─â┼úii cazurilor de SARI confirmate cu virus gripal a fost mai mare ├«n acest sezon (49,03%) fa┼ú─â de sezonul precedent (13,75%). Num─ârul de decese confirmate cu virus gripal a fost de 107. Num─ârul de decese la cazuri confirmate cu virus gripal, provenind at├ót din sistemul de supraveghere sentinel─â SARI, c├ót ┼či din sistemul de supraveghere de rutin─â a fost de 2,7 ori mai mare ├«n sezonul 2015-2016, fa┼ú─â de sezonul precedent: 107 fa┼ú─â de 40.

Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru sezonul 2016-2017

Conform statisticilor, ├«n Europa, vaccinarea ├«mpotriva gripei sezoniere previne anual ├«ntre 1,6 ┼či 2,1 milioane de cazuri de grip─â ┼či ├«ntre 25.200 ┼či 37.200 de decese.

ÔÇťVaccinul gripal este o m─âsur─â activ─â de prevenire a gripei sezoniere, fiind sigur, eficient ┼či reduc├ónd impactul epidemiilor. Compozi┼úia vaccinului gripal pentru sezonul 2016/17, emisfera nordic─â, conform recomand─ârii Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úiieste A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus, A/Hong Kong/4801/2014 (H3N2)-like virus ┼či B/Brisbane/60/2008-like virus (B/Victoria lineage)ÔÇŁ, a men┼úionat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Pre┼čedintele Societ─â┼úii Rom├óne de Microbiologie ┼či membru ├«n Comitetul Permanent al Biroului Regional al Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii (OMS) Europa.

Studiu - Complicaţiile gripei la categoria de vârstă +65 de ani

Copiii ┼či v├órstnicii prezint─â risc crescut de a dezvolta complica┼úii severe din cauza gripei, ├«n acee┼či situa┼úie fiind ┼či pacien┼úii cu boli cronice. Peste 90% dintre decesele atribuite gripei apar la pacien┼úii cu boli cronice, ├«ns─â ┼či adul┼úii s─ân─âto┼či sunt expu┼či ├«mboln─âvirii cu virus gripal. Cea mai frecvent─â complica┼úie indus─â de virusul gripal este pneumonia, ce poate fi ├«nso┼úit─â de insuficien┼ú─â respiratorie acut─â. Alte complica┼úii frecventecare pot cre┼čte indicele de mortalitate sunt: suprainfec┼úia bacterian─â pulmonar─â cu S. Pneumoniae, S. Aureus ┼či H. Influenzae. Complica┼úiile severe ale gripei includ ┼či exacerbarea bolilor cronice cardio-pulmonare: BPOC, astm bron┼čic, insuficien┼ú─â cardiac─â congestiv─â.

a declarat

, specialist boli infec┼úioase, sec┼úia adul┼úi la Institutul Na┼úional de Boli Infec┼úioase ÔÇťProf.Dr. Matei Bal┼čÔÇŁ.

├Än premier─â au fost prezentate datele unui studiu ce face referire la aspectele clinice, epidemiologicele ┼či virusologicele ale cazurilor de grip─â internate ├«n trei spitale de boli infec┼úioase din Rom├ónia (Bucure┼čti ┼či Ia┼či), ├«n sezonul gripal 2015-2016. Studiul, coordonat de c─âtre Conf. Univ. Dr. Daniela Pi┼úigoi, INBI ÔÇťProf. Dr. Matei Bal┼čÔÇŁ este un proiect I-MOVE Europe (Influenza - Monitoring Vaccine Effectiveness) ├«n curs de publicare.

Studiul, derulat ├«n perioada s─âpt─âm├ónii 53 din 2015 ┼či 20 din 2016, a vizat 200 de pacien┼úi cu v├órsta peste 65 de ani cu afec┼úiuni cronice, ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n dou─â loturi ├«n func┼úiede prezenta ┼či absen┼úa virusului gripal la testarea PCR. Dintre cei 168 de pacien┼úi eligibili, 91% sufereau de comorbidit─â┼úi (boli cardiovasculare 77,3%, diabet zaharat 37,9%, pneumopatii 21,2%). Dintre ace┼čtia ┼čapte au decedat din cauza gripei, nefiind vaccina┼úi antigripal. La 57 dintre pacien┼úi (86,4%) a fost identificat virsul gripal A/H1N1.

a declarat

, specialist boli infec┼úioase, sec┼úia adul┼úi la Institutul Na┼úional de Boli Infec┼úioase ÔÇťProf. Dr. Matei Bal┼čÔÇŁ.

Rămânând în zona categoriilor aflate la risc,

a adus ├«n discu┼úie ┼či importan┼úa vaccin─ârii antigripale la fum─âtori ┼či persoanele vulnerabile(transplant), ace┼čtia av├ónd ÔÇť

Conform studiilor, ratele de infectare cu virus gripal sunt cu aproximativ 50% mai mari pentru fum─âtori.

Mesaje adresate decidenţilor: asigurarea accesului la vaccinare

Medicii de familie sunt deseori ├«n situa┼úia de a nu avea anumite vaccinuri ├«n cabinete, cauza fiind procesul anevoios de achizi┼úie ┼či distribu┼úie.

ÔÇťDac─â pentru copii exist─â anumite vaccinuri gratuite incluse ├«n Planul Na┼úional de Vaccinare, pentru un adult asigur─ârile medicale nu acoper─â nimic pentru imunizarea prin vaccinare. ├Än momentul de fa┼ú─â vaccinarea antigripal─â este posibil─â gratuit doar pentru categoriile aflate la risc. Am cerut Casei Na┼úionale de Asigur─âri compensarea vaccinurilor, reducerea de pre┼ú pe baz─â de prescrip┼úie, put├ónd astfel s─â cre┼čtem rata acoperirii vaccinale. Exist─â ┼ú─âri europene care au implementat acest sistem ┼či au avut succesÔÇŁ, a precizat Dr. Sandra Alexiu, Vicepre┼čedinte, Societatea Na┼úional─â de Medicina Familiei (SNMF).

2 jpg jpeg

Pre┼čedintele Asocia┼úiei Rom├óne pentru Educa┼úie Pediatric─â ├«n Medicina de Familie (AREPMF), Dr. Valeria Herdea a adresat o serie de mesaje adresate deciden┼úilor, societ─â┼úii civile ┼či personalulului medical, ├«n ce prive┼čte accesul la vaccinare, sintetizate ├«n ÔÇť10 pa┼či simpli ai preven┼úiei ├«n fa┼úa bolilor infec┼úioase prevenibile prin vaccinareÔÇŁ.

ÔÇťO ┼úar─â bogat─â investe┼čte ├«n preven┼úie, o ┼úar─â s─ârac─â investe┼čte ├«n tratament. Rom├ónia ar trebui s─â scape de ideea c─â suntem o ┼úar─â s─ârac─â. Sunt convins─â c─â exist─â bani ┼či pentru vaccinuri ┼či pentru nutri┼úie, pentru toate nevoile grave din sistemul medical. Munca zilnic─â cu pacientul nu este u┼čoar─â, ├«ns─â acel moment ├«n care bariera de fric─â ├«n ce prive┼čte vaccinarea este dep─â┼čit─â, prin ├«n┼úelegerea clar─â a protec┼úiei oferite de vaccin, aduce cea mai frumoas─â r─âsplat─â. Avem nevoie s─â existe vaccinuri conform prevederilor Calendarului de Vaccinare ┼či asigurate ├«n flux continuu! M─â m├óndresc c─â sunt medic de familie. Am nevoie de sprijinul dumneavoastr─â, al Ministerului S─ân─ât─â┼úii ┼či Ministerului de Finan┼úe pentru a avea un proces de vaccinarea 100% func┼úionalÔÇŁ, a declarat Dr. Valeria Herdea.

Bolile infec┼úioase ucid sau las─âsechele care pot distruge vie┼úile celor dragi. ├Äntr-un apel public la informare corect─â, complet─â ┼či continu─â Dr. Herdea i-a invitat pe cei prezen┼úi s─â vizioneze un film realizat de c─âtre p─ârin┼úi care vorbesc despre vaccinarea, ace┼čti fiind ┼či medici.

Sc─âderea num─ârului de copii vaccina┼úi ├«n Rom├ónia reprezint─â un semnal de alarm─â at├ót pentru speciali┼čti, c├ót ┼či pentru autorit─â┼úi. Opinia comun─â formulat─â de speciali┼čti indic─â ├«nc─â odat─â necesitatea inform─ârii corecte ┼či obiective a p─ârin┼úilor, ace┼čtia trebuind s─â con┼čtientizeze ┼či s─â ├«┼či asume riscurile la care ├«┼či expun copiii ├«n lipsa vaccin─ârii.

Pentru a identifica cele mai bune strategii pro vaccinare, speciali┼čtilor li s-au al─âturat ┼či reprezentan┼úi ai societ─â┼úii civile.

ÔÇťCu to┼úii suntem p─ârin┼úi preocupa┼úi de soarta copiilor. Doar nivelul de ├«n┼úelegere este diferit. Ministerul S─ân─ât─â┼úii ar trebui s─â aib─â o strategie de comunicare mult mai elaborat─â, astfel ├«nc├ót cele mai avizate ┼či relevante surse de informare s─â fie accesate de publicul larg atunci c├ónd au nevoie,ÔÇŁ a declaratDr. Cornelia Sc─ârl─âtescu Paraschiv, Manager Programe de S─ân─âtate, Funda┼úia World Vision Rom├ónia.

Sc─âderea num─ârului de copii vaccina┼úi ├«n Rom├ónia reprezint─â un semnal de alarm─â at├ót pentru speciali┼čti, c├ót ┼či pentru autorit─â┼úi. Opinia comun─â formulat─â de speciali┼čti indic─â ├«nc─â odat─â necesitatea inform─ârii corecte ┼či obiective a p─ârin┼úilor, ace┼čtia trebuind s─â con┼čtientizeze ┼či s─â ├«┼či asume riscurile la care ├«┼či expun copiii ├«n lipsa vaccin─ârii.

Pentru mai multe referin┼úe accesa┼úi www.proimunizare.ro ┼či www.stopgripa.ro

***

Despre Asociaţia Pro Imunizare

Asocia┼úia fost ├«nfiin┼úat─â├«n urma numeroaselor semnale de alarm─âap─ârute cu privire la cre┼čterea inciden┼úei bolilor contagioase ├«n contextul sc─âderii acoperirii vaccinale ├«n randul popula┼úiei. Obiectivul principal ├«l reprezint─â dezvoltarea ┼či implementarea unui plan de ac┼úiune ├«n vederea promov─ârii unei culturi a preven┼úiei, ├«n special ├«n r├óndul popula┼úiei dar ┼či a personalului medical. Prin ac┼úiunile noastre ne dorim s─âaducem Rom├ónia la nivelul ┼ú─ârilor dezvoltate ├«n ceea ce priveste cultura preven┼úiei, s─âputem identifica ├«n viitorul apropiat o ├«mbun─ât─â┼úire a st─ârii de s─ân─âtate public─â, sc─âderea inciden┼úei bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare, sc─âderea mortalit─â┼úii ┼či cre┼čterea calit─â┼úii vie┼úii. Activit─â┼úile asocia┼úiei vizeaz─âinformarea ┼či educarea tuturor categoriilor de public ÔÇôpopula┼úie, personal medical, autorit─â┼úi - cu privire la importan┼úa imuniz─ârii.