Somnul de după-amiază, de ajutor în caz de hipertensiune
Calitatea somnului joacă un rol important în riscul de a dezvolta hipertensiune arterială. Insomnia, somnul neodihnitor, sindromul de apnee obstructivă, frecventele treziri nocturne, toate pot influenţa negativ presiunea arterială.
În acest context, fie că există probleme de somn nocturn sau nu, siesta poate fi benefică în cazul hipertensiunii diagnosticate şi tratate, dar nu şi neapărat controlate.
Cercetătorii greci s-au ocupat de această chestiune efectuând teste pe câteva sute de pacienţi hipertensivi (bărbaţi şi femei în număr relativ egal), potrivit Agerpres.
Au fost luaţi în considerare mai mulţi parametri, printre care situaţia profesională, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, de sare sau cafea, indicele de masă corporală (OMC).
Au fost constituite două grupe, într-una fiind cuprinşi participanţii care făceau o mică siestă (circa 20 de minute) după masa de prânz şi în cealaltă, cei care nu se odihneau deloc după dejun.
Rezultatul a arătat că în „grupul siestă" valorile presiunii arteriale au scăzut. Scăderea nu a fost spectaculoasă, dar destul de semnificativă, permiţând cercetătorilor să sugereze că siesta duce la reducerea cu 10% a riscului cardiovascular.
Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei, avantajul se manifestă în special în timpul nopţii, în contextul în care se ştie că hipertensiunea nocturnă reprezintă un risc specific.
Recomandarea cercetătorilor este ca persoanele hipertensive să găsească puţin timp după-amiază să se odihnească, siesta fiind benefică şi pentru alte funcţii (cum ar fi memoria).
Chiar şi cei care nu au hipertensiune pot, printr-o scurtă siestă, să scadă riscurile apariţiei unei presiuni arteriale ridicate, lucru care rămâne încă de evaluat